Direct Jurnale Direct Monde RFI Musique
Ascultaţi


Gârbovan (UNJR), despre interceptările SRI: "Responsabilitatea e la Guvern". Care vor fi efectele deciziei CCR?

Decizia Curţii Constituţionale privind interceptările SRI reprezintă un pas spre normalitate, spune la RFI Dana Gârbovan, membră a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, după publicarea motivaţiei CCR. Ea crede că nu trebuie învinuită Curtea că "statul nu a fost în stare să rezolve o problemă pe care şi-a asumat-o până în acest moment".

Care vor fi efectele deciziei CCR privind interceptările SRI? "Efectele deciziei CCR se aplică doar pentru viitor şi în motivare Curtea reia de altfel viziunea acesteia, întemeiată pe Constituţie, din textele anterioare. Mai simplu spus şi pe înţelesul tuturor, dosarele deja definitive nu sunt afectate de această decizie, se pot face revizuiri doar în situaţia în care au fost invocate în cursul dosarului excepţii de neconstituţionalitate privind acest text legal, pentru celelalte nu mai există nici o variantă de modificare a hotărârilor judecătoreşti", explică Dana Gârbovan.

Cum rămâne cu dosarele aflate pe rol? "În ceea ce priveşte dosarele în curs de judecată, după cum a arătat de altfel, am citit într-un interviu şi domnul Daniel Morar, este un regim al nulităţilor relative, ceea ce înseamnă pe înţelesul tuturor că pot fi invocate până la un anumit moment, de regulă, în noua procedură există aşa-numita cameră preliminară, unde se poate invoca nelegalitatea modului de obţinere a probelor. Odată ce dosarele au ajuns în stare de judecată, acest moment este depăşit. Ca atare, se va stabili de către judecătorul cauzei, de la caz la caz, care sunt efectele acestei decizii. Curtea Constituţională nu putea, nu este competenţa ei să vină să ne spună în fiecare caz cum se va aplica această decizie şi ce efecte are", precizează judecătoarea.

 

"Un preţ ce trebuie plătit"

 

Dana Gârbovan spune că decizia CCR privind interceptările SRI este preţul ce trebuie plătit pentru tolerarea situaţiei atâta timp: "Cred că este important să înţelegem cum s-a ajuns aici şi vreau să reamintesc faptul că în momentul în care a fost adoptat noul Cod de Procedură Penală, opţiunea legiuitorului ce reiese din textul de lege este următoarea şi îmi permit să citez din acest articol ce a făcut obiectul deciziei Curţii. Articolul 142, alineatul 1 din CPP spune aşa: procurorul, deci repet, procurorul pune în executare supravegherea tehnică, aceste mandate şi el poate să delege, să dispună ca această supraveghere tehnică să se facă de organul de cercetare penală, de lucrători specializaţi ori de alte organe specializate ale statului, în situaţia noastră de către SRI. Deci repet, procurorul potrivit legii este cel care pune în executare mandatele de supraveghere tehnică. Această dispoziţie legală n-a intrat în vigoare ca efect al deciziei Curţii Constituţionale, este un text deja în vigoare din momentul adoptării noului CPP. În momentul în care a fost adoptat acest text de lege, procurorul trebuia să aibă în acel moment şi mijloacele pentru a pune în executare acest mandat. Problema creată nu este din cauza Curţii Constituţionale, care n-a făcut altceva decât să pună acest organ specializat al statului în acord cu Constituţia, să spună că nu este clar precizat. Dar procurorul trebuia încă de acum doi ani să aibă toate aceste mijloace. Faptul că am acceptat şi noi şi parchetele şi Guvernul şi Parlamentul ca inaplicabil un text de lege, pentru că nu s-au pus la dispoziţie aceste mijloace, este preţul pe care-l plătim acum".

 

Cine e responsabil?

 

Judecătoarea Dana Gârbovan consideră că nu trebuie învinuită Curtea Constituţională în acest caz: "Să nu dăm vina pe Curtea Constituţională că statul nu a fost în stare să rezolve o problemă pe care şi-a asumat-o până în acest moment. Responsabilitatea este în primul rând, din punctul meu de vedere, la Guvern, pentru că Guvernul este cel ce pune în executare legile. A fost adoptată legea de către Parlament, într-un ansamblu ce privea o mare reformă în justiţie, adoptarea a patru noi Coduri. Nu este suficient să dai legi, dar să nu le poţi pune în aplicare, pentru că nu asiguri infrastructura, iar când CCR vine şi amendează un text, spunând că încalcă drepturile fundamentale, tu să vii să spui că de fapt Curtea Constituţională este cea care aruncă în aer justiţia. Nu este aşa. Este responsabilitatea Guvernului şi acum tot Guvernul trebuie să şi găsească resursele, să asigure punerea în executare, repet, a unui text de lege intrat de multă vreme în vigoare".

Se vor înregistra întârzieri în unele dosare? "Este posibil, însă cred că câştigul în urma acestei decizii este mult mai mare decât impedimentele de moment, care sunt temporare şi pot fi depăşite, sunt absolut sigură de acest lucru, pentru că era necesar să se facă o dată clarificări, să înţelegem fiecare ce fel de justiţie dorim, dacă drepturile fundamentale reprezintă într-adevăr baza oricărei societăţi democratice şi în consecinţă dacă începem să construim în transparenţă şi nu în semiobscuritate, prin decizii ale CSAT-ului şi aşa mai departe. Eu cred că este un pas spre normalitate această decizie a CCR şi nu face altceva decât să pună fiecare instituţie în locul care-i revine în fiecare stat democratic", apreciază judecătoarea.

Dana Gârbovan precizează că "dacă într-un dosar se invocă o decizie de constituţionalitate, Curtea este sesizată, dar dosarul se judecă în continuare. Deci este posibil să se fi pronunţat o hotărâre, dar să fie invocată în acel dosar excepţia de neconstituţionalitate. Acele dosare vor fi afectate de hotărârea CCR-ului, celelalte nu. În rest, depinde de stadiul procedural în care este dosarul şi de cum va hotărî, fireşte, fiecare judecător al cauzei".

120