Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O compilaţie bulevardieră - ”Utopista rea”, Elena Ceauşescu

elena_ceausescu_nzz_20-6-16.jpg

Demonizarea cuplului Ceauşescu prin exagerări de acest fel dăunează adevărului istoric
Demonizarea cuplului Ceauşescu prin exagerări de acest fel dăunează adevărului istoric
Image source: 
RFI

Un amplu articol despre Elena Ceauşescu, plin de inexactităţi, deformări şi exagerări din Neue Zürcher Zeitung. O adevărată ruşine pentru un ziar considerat serios. Articolul este un exemplu pentru degradarea jurnalismului, în dauna senzaţionalului ieftin.

Imediat după revoluţia din 1989, numeroşi jurnalişti au publicat articole şi cărţi în care s-au oprit asupra vieţii şi activităţii cuplului prezidenţial, Elena şi Nicolae Ceauşescu. Nu prea conta atunci investigarea faptelor.

Zvonuri zgomotoase şi tendenţioase, legende urbane şi informaţii neverificate se publicau atunci cu duiumul. În presa românească cei mai zeloşi colportori s-au dovedit a fi cei care până la căderea regimului inventau, în osanalele lor bizantine, noi şi noi calităţi, atribuite cuplului divinizat, scriind, după prăbuşirea regimului, până şi numele lui Nicolae Ceauşescu cu literă mică: nicolae ceauşescu.

Din sutele de scrieri, tributare acestei metode de reconsiderare găunoasă, apărute şi în occident, se evidenţiază volumul lui Joachim Siegerist, ”Ceauşescu, vampirul roşu”, apărut în 1990 la Hamburg.

Volumul este o adevărată antologie a zvonisticii care a fost preluată ulterior şi de către alţi autori avizi de un senzaţionalism morbid, izvorât din fantezii vindicative, ignorând toate regulile eticii şi responsabilităţii jurnalistice.

Este incridibil că la un sfert de veac de la evenimentele dramatice din decembrie 1989 un ziar considerat serios să publice un articol dedicat Elenei Ceauşescu, în care realitatea istorică este nu numai deformată, ci pur şi simplu schilodită.

Textul semnat de Pauline Krätzig, sub titlul ”Utopista rea. Soţia dictatorului, Elena Ceauşescu”, a apărut în cadrul unui serial dedicat nevestelor unor autocraţi din ediţia de weekend a ziarului elveţian de limbă germană ”Neue Zürcher Zeitung”.

Textul este redactat în stilul strident al articolelor din tabloide, presărat de adjective înjositoare şi afirmaţii neacoperite, preluate din surse difuze. Cităm aici doar primul pasaj - în traducere: ”Unu mai 1939‚ Ziua Muncii. O sărbătoare în România. Dar muncitorii români nu se odihnesc. Demonstrează contra regelui Carol al II-lea. În fruntea protestatarilor se află Lenuţa Petrescu, în vîrstă de 23 de ani. O femeie politică luptătoare şi o femeie fatală atrăgătoare: păr negru des, gene groase negre, ochi fardaţi în negru, buzele vopsite în negru. Privirea ei se-ntîlneşte cu cea a unui tînăr, care a apărut acolo şi care are ceva deosebit. Nicolae Ceauşescu, în vîrstă de 21 de ani, duce o viaţă periculoasă, trăind în clandestinitate, după ce comunistul periculos a fost eliberat din închisoarea Doftana. El însă nu vrea să rateze această demonstraţie”.

În acest stil continuă articolul în care Elena este descrisă ca o tînără leneşă, proastă şi prostituată, iar Nicolae ca un simplu prostănac. Termenul ”prost” apare, de altfel, de câteva ori în această compilaţie, în care se pot depista reziduuri din scrierile unui profesionist al dezinformării, fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa, afirmaţii neverificate din biografii colportate şi răspândite pe internet sau din articole din perioada când un ziar din Bucureşti nu a ezitat să publice un presupus jurnal al Elenei Ceauşescu, care s-a dovedit a fi un fals grosolan.

Cităm în continuare cîteva aserţiuni din acest articol incredibil de superficial:

- Nicolae Ceauşescu a iertat-o pe Elena că a păcătuit de două ori, lucrînd ca prostituată;

- sovieticii l-au obligat pe regele Mihai să capituleze (faptul că regele l-a arestat pe Antonescu este trecut sub tăcere);

- Gheorghiu-Dej l-a cultivat pe Nicolae, deşi îl considera un tîmpit;

- după ce şi-a descoperit ”vocaţia” de chimistă, toate lucrările ştiinţifice, scrise de specialişti români din acest domeniu, trebuiau să apară sub semnătura Elenei Ceauşescu;

- familia Ceauşescu s-a mutat în 1965 la Bucureşti (de parcă ar fi locuit pînă atunci în altă parte);

- Elena l-a sfătuit pe Nicolae să se distanţeze de sovietici;

- Ştefan Andrei a fost demis pentru că Elena era scandalizată de relaţiile extraconjugale ale nevestei fostului ministru de externe;

- cine a îndrăznit să articuleze cea mai neînsemnată critică era lichidat de către aparatul represiv;

- Ceauşescu îşi ardea zilnic lenjeria de pat şi costumele - pe care le purta doar o singură dată;

- ocupaţia favorită a lui Nicolae Ceauşescu a fost alcoolul (deşi se ştie că fostul lider nu fuma şi nici nu consuma alcool într-un mod excesiv, precum susţine autoarea articolului);

- la mitingul din 21 decembrie 1989, masele adunate în faţa Comitetului Central, au aruncat cu bulgări de pămînt în cuplul prezidenţial;

- Gelu Voican-Voiculescu este prezentat ca ”şeful tribunalului” care i-a condamnat pe cei doi; (este arhicunoscut faptul că preşedintele completului de judecată a fost Gică Popa; fără indicarea sursei, autoare îl citează pe Voican-Voiculescu – ”Mie mi s-a părut că judecãm doi marţieni...”, preluînd afirmaţiile acestuia dintr-un interviu, din 1998, publicat cu prilejul împlinirii a unei deceniu de la revoluţie);

Ne rezumăm doar la aceste exemple cuprinse în articolul din ”Neue Zürcher Zeitung”. Demonizarea cuplului Ceauşescu prin exagerări de acest fel dăunează adevărului istoric şi pătează imaginia unui ziar care se consideră serios şi obiectiv.

690