Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Accent pe istorie: 23 august 1944 - Arestarea mareșalului Ion Antonescu

23_august.jpg

Image source: 
facebook.com

Punem accentul astăzi pe unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria contemporană a României: arestarea mareșalului Antonescu din 23 august 1944 și urmările sale.

În vara anului 1944, România se afla în război de partea Germaniei naziste. La conducerea țării erau tânărul Rege Mihai I și mareșalul Ion Antonescu, care își luase titlul de ,,Conducător” al statului român și care era un  susținător convins al alianței cu nemții.

Pe teren situația era următoarea: încă din vara lui 1943 trupele Armatei Roșii a lui Stalin se aflau în cotraatac, iar aliații britanici și americani au debarcat cu succes în Europa în iunie 1944. Linia Iași-Chișinău a fost atacată puternic de sovietici pe 20 august 1944, rezistența româno-germană fiind spartă. Trupele lui Stalin păreau că înaintează spre Focșani.

Istoria le cerea liderilor țării decizii cruciale.

Mareșalul Antonescu, întors de pe frontul din Moldova pe 22 august, a cerut o audiență la Regele Mihai. Aceasta a avut loc în ziua următoare, pe 23 august, la Palatul Regal din București. Discuția celor doi a început în jurul orei 16:00 și a durat aproximativ 50 de minute. Deși reconstituirea exactă a dialogului dintre Regele Mihai și mareșal nu este posibilă, substanța acesteia pune accent pe viziunile diferite ale iderilor în ceea ce privește soarta României în război. Regele susținea că interesul țării este acela de a înceta colaborarea cu Hitler și de a se alătura Aliaților după semnarea unui armistițiu. Antonescu nu era de acord cu acest demers, care, spunea acesta, le va lăsa teren liber sovieticilor pentru ocupație.

Mareșalul nu a fost de acord cu propunerea Regelui, iar discuția lor nu s-a terminat cu un consens, ci cu o arestare. Majestatea Sa a ordonat ca Antonescu să fie arestat, un gest care a schimbat cursul istoriei.

Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților. Forțele germane au lansat a doua zi un bombardament asupra Bucureștiului, distrugând o parte din Palatul Regal. Regele Mihai se refugiase, împreună cu Regina-mamă Elena, la Dobrița, în Oltenia.

Mareșalul Antonescu a fost predat armatei sovietice în ziua când aceasta a intrat în București, pe 31 august. În timp ce soldații români au avut de luptat împotriva forțelor germane- foste aliate -, Armata Roșie începuse să avanseze pe teritoriul României, socotindu-se încă în teritoriu inamic și comportându-se ca atare.

Ce a urmat este deja istorie.

 

Mihaela Simina este istoric specializat în relații internaționale, co-autor,  alături de Adrian Cioroianu, al volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (Curtea Veche Publishing - 2015) și ”Mihai I al României - un Rege cu onoare, loialitate și credință” (în curs de apariție la Curtea Veche Publishing) și colaborator al revistei Historia.

Ascultați ”Accent pe istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, la RFI România
1198