Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kati Piri, raportorul UE pentru Turcia: Oamenii nu trebuie să fie folosiți niciodată drept monedă de schimb

kati_piri.jpg

Kati Piri, raportor UE pentru Turcia

Oficialul european susține că greșeala făcută de Uniunea Europeană în acordul cu Turcia este legată de includerea în acord a procesului de aderarea a Turciei la UE și liberalizarea vizelor.

Ați fost în Turcia la sfârșitul lui august într-o vizită oficială și ați spus apoi că Europa subestimează efectul avut de tentativa de lovitură de stat asupra populației. Ce ați vrut să spuneți mai exact cu această declarație?

Imaginați-vă prin ce a trecut populația turcă. În ultimii 5 ani se confruntă cu războiul din Siria și găzduiesc acum peste 3 milioane de refugiați. Ultimul an a fost marcat constant de atacuri teroriste organizate de PKK și ISIS, nu doar în sud-est ci și în orașe ca Istanbul și Ankara. Și apoi brusc, pe 15 iulie, se întâmplă ceva la care nu s-ar fi gândit nimeni că ar fi posibil. Oamenii bombardează Parlamentul turc. 250 de oameni mor în acea noapte, se încearcă o lovitură de stat. Ce s-a întâmplat în acea noapte a lăsat o cicatrice adâncă în societatea turcă. În Europa ne întrebam dacă nu e o manipulare a președintelui Erdogan, dacă această încercare de lovitură de stat nu este de fapt benefică pentru președinția de la Ankara. Vreau să spun că vorbeam despre Turcia în aceeași notă în care am vorbit și înainte de lovitura de stat. Nimeni nu a spus în Europa că tentativa de lovitură de stat a fost un lucru bun, am spus imediat că trebuie condamnată, dar sunt sigură că am subestimat toți efectele pe care le-a avut acest gest.

 

Sunt peste 3 milioane de refugiați în Turcia pentru moment. Pot fi ei considerați o monedă de schimb?

Oamenii nu trebuie să fie folosiți niciodată drept monedă de schimb. Era necesar acest acord cu Turcia pentru oprirea afluxului de refugiați. Cred că este unul bun dacă ne gândim că alternativa ar fi fost cea pe care o aplică Viktor Orban în Ungaria.

Să ne asigurăm că ridicăm garduri foarte înalte la granițele celor 28 de state membre, ca să ne nu intre nici un refugiat în UE. Putem discuta dacă este sau nu perfect acordul respectiv, personal cred că are niște defecte, dar a fost cea mai bună alternativă.

Greșeala care s-a făcut a fost că am inclus în acord procesul de aderare a Turciei la UE și liberalizarea vizelor – aspecte care nu au legătură cu asigurarea protecției și siguranței pentru refugiați. Europenii au interpretat acest lucru și mare parte din opinia publică acum crede că, pentru ca Turcia să oprească afluxul de imigranți, plătim pentru acest lucru și închidem ochii la actele tot mai dese prin care sunt încălcate drepturile omului. Este o impresie greșită.

Cred că Turcia a făcut mai multe pentru refugiați decât majoritatea statelor din UE, însă este o țară care vrea să adere la blocul comunitar, așa că prioritatea noastră este să ne asigurăm că în această țară se respectă democrația și statul de drept.

Cum poate fi interpretat faptul că termenul înaintat de Ankara pentru liberalizarea vizelor de intrare a cetățenilor turci în UE, este permanent modificat?

Cum poți da un termen dacă ai de îndeplinit niște criterii? Fie stabilești o dată clară și nu contează dacă țara și-a atins obiectivele și atunci liberalizezi vizele pentru cetățenii turci care vor să intre în UE, sau spui clar: acestea sunt condițiile și până când nu vor fi îndeplinite, nu vom da undă verde.

Dacă Guvernul de la Ankara nu va îndeplini toate cele 72 de criterii de pe lista UE, evident că termenul pentru liberalizarea vizelor va fi din nou amânat. Să ne oprim puțin din înaintat termene și să încercăm să găsim o modalitate prin care Turcia poate îndeplini toate cele 72 de condiții aflate pe foaia de parcurs, dar trebuie să fie clar că UE nu își va coborî standardele.

Peste 40 de mii de oameni au fost reținuți, alți peste 20 de mii arestați și 100 de mii dați afară de la joburi. Cum vede Uniunea Europeană aceste replici din partea Guvernului de la Ankara?

După tentativa de lovitură de stat e evident că a fost instaurată o stare de urgență. Am înțeles. Amenințarea a fost uriașă, a fost o încercare de răsturnare a Guvernului. Dar ce legătură au însă miile de profesori concediați cu tentativa de lovitură de stat? Ce legătură au avut evenimentele din 15 iulie cu cei 28 de primari schimbați brusc din funcție?

Este marele test pe care trebuie să îl treacă democrația turcă. Zecile de mii de oameni reținuți și arestați vor avea parte de procese corecte în instanță? Dacă nu se va întâmpla așa ceva, avem o problemă serioasă cu Turcia.

Sunteți de ceva timp raportor pe dosarul UE-Turcia. Înspre ce scenarii credeți că va evolua? Ce face Uniunea Europeană în acest sens? Ați trimis o Comisie de Supraveghere ?

Se vorbește despre reintroducerea pedepsei capitale iar ONG-urile care luptă pentru drepturile omului au sesizat numeroase cazuri de tortură înregistrate în închisori. Turcia nu se poate întoarce acolo unde era în urmă cu 20 de ani. Asta ar fi greșit pentru locuitorii acestei țări. Turcia a permis accesul Comisiei pentru prevenirea torturii din Consiliul Europei să meargă o săptămână și să inspecteze toate închisorile pe care a vrut să le vadă. Așteptăm acum raportul, care nu știm dacă va fi sau nu public. Uniunea Europeană trebuie să insiste ca persoanele aflate acum în detenție sub acuzația de participare la tentativa de lovitură de stat, să aibă parte de procese corecte.

Kati Piri, raportor UE pentru Turcia în dialog cu Andreea Pietroșel.
2293