Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


SUA: Scandalul interceptărilor de la explicații improvizate la lipsa totală a dovezilor

trump_obama.jpg

Președinții americani Obama și Trump în ziua învestirii celui din urmă, 20 ianuarie 2017
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

Într-o serie de patru mesaje postate pe Twitter sâmbătă în zori președintele Donald Trump și-a acuzat predecesorul că "l-a pus sub ascultare" la reședința sa newyorkeză în timpul "procesului foarte sacru" al alegerilor. Alegația, nesusținută de probe, este însoțită de invective la adresa lui Obama ("om rău sau bolnav") și insinuări că e vorba de un act ilegal. "Twitteraganul" dezlănțuit de ocupantul Casei Albe (aflat atunci la "reședinta de vară" din Florida) i-a luat încă o dată prin surprindere anturajul, care a trebuit să improvizeze explicații.

Trei zile de liniște a avut țara după discursul în fața Congresului, care, prin normalitate retorică, a făcut să mijească încă o dată speranța unei metamorfoze prezidențiale. Revenirea în forță a vechiului Trump, descris de un apropiat al lui Bush Jr., Peter Wehner, drept "răzbunător, volatil, credul, mincinos cronic", agită și mai mult spiritele într-o perioadă în care sunt pe rol câteva  investigații, printre care una senatorială, privind legăturile lui Trump și campaniei sale cu regimul Putin. Unii care caută resorturile raționale ale ieșirii trumpiene bănuiesc o tentativă de diversiune.

Cred că pornește de la informații pe care le are și care l-au făcut să creadă că așa ceva e posibil. Dacă este, atunci avem de-a face cu o depășire de autoritate, un abuz de putere fără precedent, cu un atac grav la adresa democrației. Dacă tot anchetăm legăturile cu Rusia să includem și acest aspect. Atât cerem”, a precizat Sarah Huckabee Sanders, adjuncta purtătorului de cuvânt al Casei Albe.

Se speculează că sursa informațiilor prezidențiale ar fi mediasfera conservatoare - concret, site-ul Breitbart și programul radio al amfitrionului Mark Levin, care  a reluat ieri acuzațiile la televiziunea Fox - oficios al partidului Republican - și a adăugat că "întrebarea nu este DACĂ ci pe cine au spionat în perioada tranziției". Circulă alegații că Administrația Obama ar fi cerut în două rânduri instanței juridice de resort aprobarea de monitorizare electronică a obiectivului Turnul Trump din Manhattan,  cerere refuzată în iunie, dar aprobată în octombrie anul trecut.

“Dezmint. Nu mai pot vorbi desigur într-o capacitate oficială, dar pot spune că, în partea aparatului de securitate națională aflat în subordinea mea n-a existat nici o acțiune de interceptare împotriva președintelui ales la vremea aceea, candidatului Trump sau campaniei sale electorale”, a declarat James Clapper, director al Comunității Naționale de Informații din 2010 și până-n ultima zi de activitate a Executivului Obama.

Teoretic, un mandat de interceptare poate veni de la autorități locale sau pe alte filiere, dar dezmințirea generalului-locotenent în rezerva Clapper, care a coordonat cele 17 servicii de informații americane, are o enormă greutate.

“Dacă Poliția Federală (FBI) decide să-și folosească autoritatea de monitorizare în contextul unei investigații criminale sau de contrainformații, ea trebuie să justifice cu probe, în fața unui judecător federal, necesitatea recurgerii la acest tip de măsuri, și nimeni de la Casa Albă, nici măcar președintele, nu are dreptul să influențeze sau să dicteze cursul anchetei”, a punctat Josh Earnest,  purtătorul de cuvânt al unei Administrații, Obama, atât de grijulie să evite orice aparență de imixtiune electorală încât a așteptat până după scrutin pentru a dezvălui, extrem de sumar, concluziile anchetei privind piratajul electronic rusesc al campaniei Democrate.

Directorul de atunci al FBI (menținut în funcție de actualul Executiv), James Comey, care s-a simțit liber să apară, în orele decisive ale campaniei, cu dezvăluiri care au afectat negativ destinul electoral al doamnei Clinton, cere acum Ministerului Justiției să dezavueze afirmația că fostul președinte Obama ar fi ordonat interceptarea comunicațiilor de campanie ale candidatului și președintelui-ales Trump.

Interdicția de a intercepta direct cetățeni americani este în vigoare de la mijlocul anilor 1970, dar aceștia pot cădea în plasa unor investigații vizând străini.

“Înseamnă că existau temeiuri de a crede că o persoană sau persoane din Turnul Trump acționau ca agenți ai rușilor - în orice scop, nu neapărat legat de alegeri. FBI-ul monitorizează agenți ai guvernelor străine. Singurul mod de a stabili dacă într-adevăr a fost filaj electronic ar fi publicarea conținutului mandatului și rezultatului executării sale. Așa ceva n-ar trebui făcut nici măcar într-o furtună politică atât de intensă ca aceasta”, considera Michael Mukasey, ministru al Justiției în cabinetul Bush Jr. Din cauza naturii secrete a acestui tip de acțiune, este foarte probabil că adevărul nu se va afla niciodată. E un fapt pe care se poate baza un președinte care intenționează să distragă atenția.

“E o acuzație foarte gravă. Înainte de a o lansa, o persoană serioasă ar fi chemat conducerea Parlamentului, i-ar fi convocat pe șefii serviciilor de informații, ar fi făcut publice probele.  Faptul că a zvârlit într-o doară toate astea pe Twitter la 6 dimineața e șocant. Vladimir Putin nu-i prietenul nostru. El are câteva obiective foarte clare: să dezmembreze NATO, să destrame Uniunea Europeană ca să nu mai existe un exemplu pentru ruși, să oblitereze capacitatea SUA de a conduce Alianța Occidentală. În aceste ore, la Kremlin clincăne paharele cu vodcă, pentru că au aruncat Vestul într-un haos total cheltuind mai puțin decât pentru un Mig-29”, opina renumitul editorialist de la New York Times,  Tom Friedman.

Ascultă AICI corespondența din SUA despre scandalul interceptărilor
658