Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Românii și interesul pentru alegerile franceze

Acum, odată cu deznodământul prezidențialelor franceze, în fața Uniunii Europene se deschid cinci ani care pot însemna o perioadă a reconstrucției și consolidării proiectului vechi de șase decenii. Cum va folosi România această fereastră, este o discuție care de-abia începe.

Alegerile franceze au fost urmărite cu înfrigurare și în România. Și parcă nicicând un scrutin desfășurat într-o altă țară nu a declanșat la noi atâtea emoții. Interesul a fost pe deplin justiticat.

Într-adevăr, numeroase analize și comentarii au fost consacrate acestui subiect, în presa scrisă și în online. Televiziuinile au difuzat ediții speciale, lăsându-ne uneori impresia că alegerile se desfășoară aici, în România și nu într-o altă țară.

Dezbaterile printre internauți au fost și ele intense. Şi, desigur că și în România s-a putut auzi acel oftat de ușurare la aflarea rezultatelor finale, după o campanie îndelungată și dură, care a început prin a răsturna toate calculele hârtiei. Nu însă și la runda finală.

La aflarea rezultatelor, președintele Iohannis i-a transmis tânărului președinte ales al Franței dorința Bucureștiului de a relansa, alături de Paris, proiectul european, pe care de altfel îl consideră esențial.  

Preşedintele Iohannis a mai spus că Franţa este un partener esenţial pentru România, iar relaţiile dintre cele două ţări, clădite pe o istorie comună şi pe afinităţi lingvistice şi culturale foarte strânse, au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare fără precedent.

România şi Franţa, sunt legate de un Parteneriatui Strategic solid. Sezonul cultural comun din 2018-2019 va reprezenta şi el o ocazie excelentă pentru a scoate în evidenţă bogăţia şi diversitatea relaţiilor noastre, a mai spus președintele român.

Se pare că interesul deosebit pe care alegerile franceze l-au trezit în România a fost în strânsă legătură tocmai cu proiectul european.

Exact, pentru că unda de șoc europeană a alegerilor franceaze nu avea cum să ocolească România. Ba, am putea spune că pentru România, alegerile desfășurate în statele membre considerate drept piloni ai Uniunii au chiar o influență covârșitoare. Și aceasta, deoarece aceste state sunt cele care dau, în acest moment, direcția Uniunii Europene. Adică a unui proiect în care România și-a pus întregile speranțe de dezvoltare și modernizare pentru deceniile ce vin. Să ne gândim doar la zecile de miliarde de euro atrase de România în deceniul care a trecut de la aderare, de creșterea exponențială a exporturilor datorită accesului la piața unică, la standardele democratice presupuse de calitatea de stat membru și așa mai departe. Acestea sunt adevărate oportunități istorice pentru România.

Marile puteri pot trece cu pagube minime sau măcar suportabile peste șocuri cum ar fi Brexitul, alegerea lui Trump sau o ipotetică victorie a Marinei Le Pen.

Pentru o putere de rang inferior, precum România, asemenea lovituri pot avea însă consecințe catastrofale, ce se pot resimți pentru generații. O prăbușire proiectului european - care părea la un moment dat posibilă, odată cu votul pentru Brexit și ascensiunea extremei drepte în Franța  -  ar fi însemnat, pentru România, o tragedie istorică, un fel de cădere de pe hartă. De aceea, rezultatele alegerilor franceze au fost atât de importante și pentru noi.

Acum, odată cu deznodământul prezidențialelor franceze, în fața Uniunii Europene se deschid cinci ani care pot însemna o perioadă a reconstrucției și consolidării proiectului vechi de șase decenii. Cum va folosi România această fereastră, este o discuție care de-abia începe.

644