Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Istoric republican: Casa regală a României a reprezentat în exil continuitatea statului democratic liber românesc

Casa regală a României a reprezentat, ȋn exil, ȋn timpul celor 42 de ani de regim comunism continuitatea statului democratic liber românesc, o spune la RFI, istoricul Adrian Niculescu. 

Mihai I a fost rege al  României în două perioade, ambele suprinzându-l la vârste fragede. Prima sa misiune regală a început între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, iar cea de-a doua între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947. În prezent Regele Mihai este unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.  

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu a avut putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când destinul războiului s-a întors şi forţele sovietice au ajuns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să înfăptuitască  Actul de la  23 august 1944 care a presupus: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. 

Regele Mihai era atunci un tânăr de 23 de ani care lua în responsabilitatea sa cel mai greu moment din istoria recentă a României. Armata Regală Română era şa acel moment aliată a regimului Germaniei nazistă și parte a unui război asimetric cu Armata Roșie sovietică.

România pierduse Cadrilaterul, iar Transilvania de Nord, cu Clujul, Oradea și Târgu-Mureșul se afla sub ocupație maghiară. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.

În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. 

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia.  Cuplul regal are cinci fiice, pe principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. 

Istoricul, Adrian Niculescu,  deşi adept al Republicii şi nu al Monarhiei, i-a spus Claudiei Zidaru, că Regele Mihai a făcut istorie şi a reprezentat statul roman ȋn situaţii limită:

 

938