Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legăturile profunde Trump – Rusia. De ce se impun noi investigații

james2.jpg

Henry James
Image source: 
Twitter

James Henry este greu de prins în câteva rânduri introductive. Economist, avocat, angajat sau consultant al unor mari firme precum McKinsey, IBM, și General Electric, el este și jurnalist de investigație specializat pe subiecte complicate precum paradisurile fiscale și crimă transfrontalieră.

Cărțile, articolele și filmele documentare ale lui James Henry au dus la condamnarea în 1992 a dictatorului panamez Manuel Noriega și la recuperarea a sute de milioane de dolari furați de generalul paraguayan Alfredo Stroessner și camarila sa. Activitatea sa investigativă l-a condus prin peste 50 de țări în curs de dezvoltare, din Egipt în Antigua și din Botswana în Bolivia. S-a ocupat de rețelele mexicane și braziliene de narcotrafic, de mafiile central-americane, de matrapazlâcurile financiare ale filipinezului Ferdinand Marcos și - relevant pentru interviul care urmează - de corupția din programul rusesc de privatizare. Acea corupție este, de multe ori, la originea averilor acumulate de unele personaje din fostul spațiu sovietic care au investit, în special dupa 2004, în proiectele imobiliare Trump.

În articolul pe care James Henry l-a publicat în decembrie 2016 în revista Interesul National se vorbește despre o "lume ciudată" de legături "directe sau indirecte" ale lui Trump cu o colecție de "oligarhi, cleptocrați, escroci și mafioți" din cele mai îndepărtate colțuri ale spațiului post-sovietic.

James Henry: În cazul relației Trump-Rusia punctul de pornire a fost, pentru mine, Islanda, unde fusesem invitat să asist comisia formată după scandalul Panama Papers. (Islanda își pierduse președintele și primul-ministru, ambii demascați în acele dezvaluiri.) Lucrând deci în acea comisie, care avea misiunea de a formula o strategie de ieșire din criză, am dat de o firmă cu investitori strănii, FLG, care finanța Turnul Trump din New York. Mi-am pus întrebarea ce treabă are un fond privat de investiții islandez cu o companie aflată sub controlul Mafiei rusești din Brooklyn.

Reporter: FLG era, înaintea crahului din 2003, cel mai mare fond de investiții islandez și beneficiar predilect al "fructelor" privatizării sălbatice din fostul spațiu sovietic în ultimul deceniu al secolului trecut. Printre cei care-și plasează banii acolo îi găsim pe Tevfik Arif, asociat cu banda cleptocratică din jurul fostului președinte kazah Nazarbayev, și pe Felix Sater, care orientează către Trump bani veniți din Rusia. Cine este Felix Sater, care la un moment dat apare ca un soi de consilier al actualului președinte?

James Henry: Despre Sater știm că a venit în SUA din Rusia la sfârșitul anilor 1970 împreună cu tatăl său care era, conform Poliției Federale (FBI), membru al Mafiei ruse - în speță a clanului Moghilevici din Moscova. Cazierul tatălui include șantaj în banda organizată în Brooklyn, unde s-a stabilit. Sater fiul și-a început de tânăr cariera criminală, a făcut ceva pușcărie, pentru ca apoi să fie condamnat, în 1998, pentru frauda financiară, într-un caz de malversațiune bursieră cu prejudicii estimate la aproximativ 40 de milioane dolari. În ciuda acestui palmares, care-n mod normal te face ineligibil pentru un astfel de post, Sater apare ca director executiv al firmei Bayrock, investitor substanțial în proiectul Trump-Soho New York, și începând din 2008 principalul partener de afaceri al lui Trump la acel proiect. Există indicii că Trump știa totul despre cine era Sater, dar și-a menținut relația cu el, ceea ce arată, cred, gradul de disperare al lui Trump și organizației sale într-o perioadă în care avea mari dificultăți de finanțare, după ce băncile americane refuzaseră să mai aibă de-a face cu el.

Reporter: Cum se știe, personaje precum Arif, Sater, Moghilevici, și altele, pe orbite mai mult sau mai puțin apropiate de Trump, au legături cu liderii și elitele politice din fostele state sovietice și Rusia, cu un Kuchma sau Ianukovici în Ucraina, cu miniștri umbroși din Azerbaidjan, cu Putin însuși. Investitorii post-sovietici, pe care-i regăsim peste tot în păienjenișul de companii asociate cu Trump, manevrează, într-o măsură considerabilă, "bani de stat".

James Henry: Un bun exemplu în acest sens se găsește într-un documentar la care am colaborat, realizat de televiziunea olandeză, în care e vorba despre un cleptocrat din Kazahstan, fostul primar al Almati-ului, care a șters-o cu o sumă de vreo 300 de milioane dolari, fapt pentru care face obiectul unui mandat de arestare Interpol. Acest tip apare ca partener al firmei Bayrock printr-o companie olandeza înființată, se crede, de firma lui Rudy Giuliani. În cazul Turnului Trump din Toronto, principalul partener este un protejat al unor acoliți de-ai lui Semion Moghilevici. În proiectul Trump-Soho unul dintre cei doi investitori principali este fiul unui membru al Mafiei rusești. Iar și iar avem de-a face cu indivizi cunoscuți mai mult pentru cleptocrație și spălare de bani decât pentru talent în afaceri.

Reporter: Unul dintre personajele memorabile din articolul dvs. publicat în Interesul Național este Dmytro Firtash, care din comerciant de mașini uzate ajunge, se spune că grație favorurilor lui Putin, investitor în compania care domină exporturile de gaze către Europa ale concernului Gazprom.

James Henry: Firtash e un oligarh cu baza în Ucraina. În rezumat, e urmărit pe toată planeta de oameni care vor să-l extrădeze pentru corupție. S-a asociat cu Paul Manafort, care era atunci agent de influență în SUA și care avea să devină, în 2016, ciudat, coordonatorul de campanie al lui Trum - doar trei luni de zile, până când izbucnește scandalul cu banii încasați de Manafort de la Firtash. S-a aflat ulterior că Manafort a fost tocmit și de un alt oligarh rus, Oleg Deripaska, pentru campanii de influență între 2006 și 2009, contra unei sume raportată a fi până-n zece milioane dolari anual. Un alt caz pe care l-am identificat este Bank of Cyprus, a doua ca mărime a insulei și cu reputația, ani de zile, de spălătorie de bani pentru ruși. Actualul ministru american al comerțului se implica, în 2014, în salvarea băncii de la faliment. Principalii săi subordonați erau toți oligarhi ruși, iar un fost agent KGB a figurat ca vice—președinte. Este cred fără precedent în istoria SUA acest caz, în care atâția colaboratori apropiați ai președintelui au legături multiple cu un stat străin.

Reporter: Pe mulți dintre cei menționați până acum, și pe alții de aceeași teapă, Trump îi ține aproape. Îi găsim în clădirea-amiral din Manhattan, Turnul Trump.

James Henry: Da, îi găsim. Avem de pildă un salon de jocuri de noroc legat, iar, de Moghilevici. Oligarhul kazah pe care l-am menționat și-a cumpărat trei apartamente acolo, iar Bayrock și Felix Sater aveau și ei un spațiu, câteva etaje sub Donald.

Reporter: Cum legați aceste afaceri ale lui Trump - care, trebuie precizat, nu-s neapărat ilegale - cu suspectata imixtiune a Rusiei în alegerile prezidențiale? EXISTĂ o legătură?

James Henry: Circulă trei teorii în legătură cu așa numita filieră Trump-Rusia. Prima e că nu-i nimic, grav, e doar o simplă întâmplare, în sensul că probabilitatea, pentru un om de afaceri de felul lui Trum - care operează internațional - să dea de investitori care-s, ca să zic așa, mai puțin atrăgători, este foarte mare. Cred că această variantă nu rezistă sub greutatea probelor. Sunt pur și simplu prea multe aceste legături profunde. A doua teorie se concentrează asupra aparentei complicități care s-ar fi manifestat în timpul campaniei electorale. Este teoria "cârtiței" , cu Trump în rolul de "cârtiță" pentru Kremlinul lui Putin. Pentru mine cea mai importantă este însă posibila criminalitate organizată, aspectele ținând de spălare de bani și cleptocrație. Sper că vom avea investigații detaliate asupra naturii proiectelor derulate de Trump, pentru a stabili rolul jucat de indivizi precum Krapunov, prezumtivul cleptocrat kazah investitor în Trump-Soho. Să se clarifice dacă a fost vorba de spălare de bani, și dacă Trump a știut. Ar fi vorba despre fapte penale. Crima organizată este cel puțin la fel de gravă ca piratajul informatic al alegerilor.

Ascultă: James Henry intervivat de Radu Tudor
1584