Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Donald Trump: Singură, forța armelor nu va aduce pace în Afganistan

trump_afganistan.jpg

Președintele american Donald Trump prezintă strategia privind Afganistanul
Image source: 
site-ul Casei Albe

Noile direcții ale politicii americane în Afganistan au fost conturate de președintele Trump într-un discurs de 25 de minute ținut la baza militară Fort Myer din statul Virginia. Șeful Casei Albe a precizat că a moștenit o situație "complexă și dificilă", care va fi rezolvată, o dată pentru totdeauna, pe baza unor principii noi, realiste, având ca obiectiv pacificarea Afganistanului și întregii regiuni prin cooperare cu guvernele direct interesate și cu partenerii globali ai SUA. 

Doctrina Trump, dacă o putem numi așa, doctrina "realismului principial",  cum a preferat să o numească președintele însuși, a fost formulată în termeni clari.

"Singură, forța armelor nu va aduce pace în Afganistan și nu va elimina pericolul terorist, dar forța aplicată strategic poate crea condițiile în care procesul politic să realizeze o pace durabilă".

S-a lucrat intens la acest proiect în ultimele cîteva luni - practic de la începutul mandatului său, cum a ținut să precizeze președintele - fără consultare cu legislativul dar cu toate opțiunile în joc, de la retragerea completă la escaladare. 

"Primul meu instinct a fost să ne retragem cu totul, și se știe că în general îmi place să-mi urmez înstinctul. Dar, toată viața am auzit că deciziile sunt cu totul altele cînd le iei din Biroul Oval al Casei Albe...", a spus Trump.

El recunoaște astfel realitatea și realismul puterii, dar și faptul că noua strategie reprezintă o abandonare, o repudiere a pozițiilor sale anterioare.  El s-a pronunțat constant, încă din 2011,  pentru părăsirea Afganistanului, scenă a unui conflict pe care îl califica drept "risipă de bani și vieți omenești".  În 2013, într-unul din cele aproape 20 de mesaje Twitter consacrate subiectului de-a lungul anilor, actualul ocupant al Casei Albe remarca "stupiditatea" deciziei de a prelungi  angajamentul militar.

 Îl prelungește acum și, dincolo de retorica dură, calea de atingere a obiectivului rămîne în ceață:

"Unul dintre elementele principale ale noii noastre strategii este trecerea de la o abordare pe bază de timp la una pe bază de condiții. Nu vom vorbi despre măriri de efective sau planuri pentru acțiuni militare viitoare. Condițiile de pe teren, nu scadențele arbitrare, vor ghida de-acum încolo strategia noastră".

Ultimii doi predecesori ai lui Donald Trump au avut în esență aceeași abordare, formulată în alți termeni. De 16 ani,  în cel mai lung conflict din istoria Americii, trupele au venit și-au plecat, fără nici o schimbare fundamentală în "condițiile din teren".

Invadarea Afganistanului  a început în octombrie 2001 cu intense raiduri aeriene și o prezență americană la sol cifrată la ceva peste 1.300, majoritatea forțe speciale.  Efectivele au crescut constant în anii următori, ajungînd la 25.000 în amurgul ultimului mandat Bush Jr., și atingind un maxim istoric de 100.000 un an și jumătate mai tîrziu, sub Obama, care avea să anunțe, în 2014,  încheierea fazei combatante, reducerea eșalonată a forțelor din teatrul de operațiuni  și reorientarea acestora către un rol de consiliere și sprijin informațional și logistic.

"Consecințele unei retrageri rapide ar fi atît previzibile cît și inacceptabile, generînd un vid pe care teroriștii, printre care cei din Statul Islamic și Al-Qaida, l-ar umple imediat, exact așa cum s-a petrecut înainte de 11 septembrie 2001", a mai spus Trump. 

E o constatare care transformă retragerea totală într-un miraj. Sub  aceeași presiune de a preveni vidul,  într-un peisaj politico-militar afgan agitat - cu guvernul mereu în pericol de răsturnare,  talibanii redutabili în continuare  și o insurgență fundamentalistă activă -,  Barack Obama a trebuit să-i lase moștenire succesorului său aproximativ 8.400 de militari în patru garnizoane teritoriale - alături de un contingent NATO cifrat la aproximativ 6.000.

Președintele care, dincolo de frazele sale combative, prelungește agonia afgană, este extrem de nepopular.  A cîștigat Colegiul Electoral - sufragiul popular l-a pierdut cu aproape 3 milioane de voturi - în esență grație a 78.000 de voturi  (3 sutimi de procent din total) în trei state, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, state în care,  conform unui sondaj comandat recent de țeaua NBC, mai mult de șase din 10 adulți declară acum că le este jenă de Trump. (3 din 10 în rîndul Republicanilor).  Nivelul de popularitate al președintelui este 36% în Michigan, 35% în Pennsylvania și 34% în Wisconsin.

 "La această oră nu facem decît să bandajăm o rană sîngerîndă. Problema este că partenerul nostru, guvernul afgan, este îngrozitor de corupt. Trebuie să-l facem să înțeleagă că nu-l vom propti o veșnicie cu forța armelor", opina, în replică la discursul prezidențial, deputatul Democrat de Arizona, Ruben Gallego.

 

Discursul președintelui Trump:

 

 

 

sursa: whitehouse.com / youtube.com

Ascultă AICI corespondența din SUA
610