Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UK dorește menținerea mandatului european de arestare după Brexit

mandat_european_de_arestare.jpg

Mandat european de arestare
Marea Britanie dorește continuarea cooperării cu Uniuna Europeană în domeniul securitații după Brexit
Image source: 
https://www.ljmu.ac.uk

Marea Britanie dorește continuarea cooperării cu Uniunea Europeană în domeniul combaterii infracționalității și terorismului după ieșirea țării din UE în marie 2019. Printre propunerile UK se numără și menținerea mandatului european de arestare.  

Departamentul pentru ieșirea Marii Britanii din UE (DEXEU) a publicat luni un document privind un viitor parteneriat în domeniul securității, aplicării legii și justiției penale.

Acest document are trei obiective majore:

  • Protejarea siguranței și securității cetățenilor britanici și susținerea justiției în Regatul Unit și în întreaga UE;
  • Menținerea celor mai apropiate și cooperante parteneriate dintre Marea Britanie și cele 27 de state membre ale UE;

  • Continuarea cooperării pe baza valorilor democratice comune și a respectării statului de drept.

Un astfel de parteneriat și nu acorduri bilaterale multiple între Regatul Unit și țările membre ar fi util pentru combaterea amenințărilor strategice care vor continua și după Brexit, se spune în document.

"O abordare fragmentară a viitoarei cooperări dintre UK și UE ar avea o valoare mai redusă și ar risca să creeze lacune operaționale atât pentru Marea Britanie, cât și pentru partenerii săi europeni, sporind riscul pentru cetățenii din Europa", scrie documentul DEXEU.

În mod concret, cooperarea propusă de Marea Britanie are următoarele componente principale:

  • Continuarea apartenenței la Europol, care are în prezent un director britanic;
  • Copierea prevederilor sistemului european al mandatelor de arestare, prin care suspecții pot fi extrădați rapid între statele europene, fără a fi membri ai sistemului;
  • Continuarea participării la baza de date europeană privind înregistrările de nume de pasageri, care a fost elaborată de Regatul Unit pentru a identifica teroriștii și suspecții de infracțiuni grave care călătoresc în Europa;
  • Participarea la Sistemul de Informații Schengen II, care a furnizat anul trecut 9.500 de alerte către poliția britanică și agențiile de aplicare a legii privind infractorii sexuali și alți suspecți penali;
  • Utilizarea unității de trimitere pe internet a Europol, care a fost înființată în 2015 după atacul asupra Charlie Hebdo din Franța, care asigură eliminarea de pe web a conținutului terorist și extremist violent;
  • Continuarea acordului de la Prum, care permite țărilor să partajeze date ADN, amprente digitale și date de înmatriculare a vehiculelor.

Mandat european de arestare

Dintre aceste instrumente se remarcă mandatul european de arestare, prin care au fost extrădați de către UK din 2004 până 2015 peste 8500 de cetățeni UE, căutați de sistemele de justiție din aceste țări.. 

În perioada 2009 - 2016 din România s-au primit în Marea Britanie 7864 de mandate de arestare (locul doi după Polonia), au fost arestate 643 de persoane și extrădate în România 382 (locul 3 după Polonia și Lituania).

În aceeași perioadă Marea Britanie a emis 49 de mandate europene de arestare împotriva unor cetățeni români, 40 au fost arestați (între care 26 de către România) și 36 au fost extrădați în Marea Britanie (între care 22 din România). 

Acest instrument este extrem de eficient în combaterea infracționalității și a terorismului. Un exemplu îl constituie Hussain Osman, unul dintre teroriștii islamiști implicați în atentatul cu bombe eșuat din metroul londonez din 21 iulie 2005.

Acesta a fugit în Italia unde a fost arestat și extrădat la doar două luni după data tentativei de atentat terorist și apoi deferit justiției britanice.

Ascultați relatarea corespondentului RFI la Londra
499