Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nicolae Manolescu la RFI: Liviu Pop, personaj tragi-comic, plin de agramatisme

nicolae_manolescu_rfi_liviu_pop_tragi_comic.jpg

Nicolae Manolescu îl critică pe ministrul Educaţiei, Liviu Pop.
Nicolae Manolescu îl critică pe ministrul Educaţiei, Liviu Pop.

Puterea actuală începe să semene cu Guvernul PCR. Tendinţa de etatizare din educaţie şi nu numai este un fenomen foarte grav. Declaraţiile au fost făcute la RFI de criticul literar Nicolae Manolescu. El se referă la scandalul legat de manualele şcolare.

În opinia lui Nicolae Manolescu, „e o tendinţă nu numai nedorită, dar foarte gravă, alarmantă, de întoarcere la nişte metode de a înţelege şcoala şi învăţământul, în general, într-un mod cât se poate de apropiat de acela din timpul comunismului. Etatizarea asta care stă la baza măsurilor pe care le prevede ministerul în momentul de faţă mi se pare lucrul cel mai important şi care trebuie spus. Adică nu ne putem întoarce nu numai la manualul unic, dar la manualul publicat exclusiv de Editura Didactică şi Pedagogică, ca şi cum o editură care anul trecut, după spusele ministrului, a avut 5% din cota de piaţă a manualelor şi auxiliarelor ar putea acum să preia absolut toată sarcina (...). Actuala guvernare care vrea să fie social-democrată începe să semene bine cu cea socialistă, comunistă, din trecut”.

Criticul literar se declară „uimit într-un fel că oameni tineri, care nu aveau la Revoluţie mai mult de cinci-şase ani, poate zece, vin acum cu nişte idei, care nu sunt nici măcar ale părinţilor lor, care sunt tot mai mult ale unora din bunicii lor, pentru că părinţii lor se lămuriseră între timp, mai rămâneau bunicii, care mai aveau nişte sechele, să spunem. E foarte ciudat ce se întâmplă şi văd că ideea este susţinută în continuare de către liderii partidelor”.

Nicolae Manolescu îl descrie pe ministrul Educaţiei ca pe un personaj tragi-comic: „Este un personaj tragi-comic. El e comic prin o serie de particularităţi de limbaj, ca să mă exprim civilizat, prin agramatisme şi prin tot felul de alte gafe lingvistice. E tragic prin consecinţele pe care măsurile pe care le adoptă le au şi le au din plin. Constat că unii cad în cursa, în plasa pe care o întinde domnul ministru, spunând că se bate cu mafia manualelor (...). Manualele sunt făcute de edituri private, pe banii lor şi cu riscurile de rigoare. Cum poţi să vorbeşti de mafia manualelor? Mi se pare iarăşi o gândire comunistă. Cum să condamni editurile să-şi planifice, să-şi cheltuiască banii după cum vrei tu? Nu se poate aşa ceva!”.

301