Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce alianţă va guverna Germania după alegeri?

hochrechnung_21_45_h_ard.jpg

Grafic estimări, ora 21:45
Image source: 
Foto: ARD/TV

Pierderi masive pentru conservatorii din Uniunea Creştin-Democrat / Creştin-Socială (bavareză) şi Partidul Social-Democrat. Partidul naţionalist-autoritar, antimusulman, revizionist şi eurosceptic, Alternativa pentru Germania (AfD) va fi cea de-a treia forţă politică în viitorul Bundestag.

După publicarea primelor estimări, liderul Partidului Social-Democrat (SPD), Martin Schulz, a anunţat sfîrşitul coaliţiei guvernamentale actuale şi trecerea formaţiunii în opoziţie.

Potrivit estimărilor de la ora 21:45, difuzate de canalul 1 al televiziunii publice ARD, pentru Social-democraţi au votat 20,6 la sută din cei chemaţi la urne. Faţă de ultimele alegeri generale, din 2013, social-democraţii au pierdut 5 puncte. Partidele conservatoarea, Uniunea Creştin-Democrat /Creştin-Socială (bavareză) a cancelarei, au suferit chiar 9 puncte, acumulînd acum doar 33 de procente.

Marele cîştigător al acestor alegeri este partidul xenofob, autoritar, revizionist şi antimigraţionist, Alternativa pentru Germania, care va intra pentru prima dată în parlamentul federal. Pentru această formaţiune radicală, înrudită doctrinar cu Frontul Naţional din Franţa, Liga Nordului din Italia, Partidul Libertăţii din Olanda sau Partidul aşa-zis Liberal din Austria (FPÖ), au votat aproape 13 la sută din electorat.

Semnificative pentru alunecarea electoratului spre dreapta radicală şi tendinţele autoritare în estul Europei sînt rezultale din răsăritul Germaniei. Acolo, AfD-ul a devenit cel de-al doilea partid. Bărbaţii estici au votat într-o proporţie de 26 la sută pentru AfD (femeile au votat într-o proporţie de 17 %). În comparaţie cu estul, în partea occidentală a Germaniei doar 13 la sută dintre bărbaţi au optat pentru AfD şi 8 la sută dintre femei.

Angela Merkel a anunţat că va forma viitorul guvern. Problema fundamentală, însă, este, cu cine, daca SPD-ul refuză să mai intre într-o mare coaliţie.

Din punct de vedere aritmetic, e posibilă o coaliţie tripartită formată din Partidul Liberal (FDP) care a obţinut 10,6 la sută din voturi şi cu ecologiştii, pentru care au votat 8,9 la sută dintre cei chemaţi la urne.

Într-o primă reacţie, liderul liberal Christian Lindner s-a arătat dispus ca partidul său să intre într-o coaliţie. În cursul dezbaterii televizate (aşa numita „rundă a elefanţilor”), la care au participat şefii tuturor partidelor care vor intra în Bundestag, liberalii şi ecologiştii au reaprins polemicile lor mai vechi privind protecţia mediului. În ce măsură va reuşi Angela Merkel să convingă aceste două partide să-şi aplaneze contradicţiile şi să dea dovadă de mai multă flexibilitate, se va vedea în lunile următoare. Merkel oricum a anunţat că pînă-n decembrie doreşte să prezinte noua echipă guvernamentală, în care vor trebui incluşi şi liberalii şi ecologiştii pentru a dispune de o majoritate parlamentară convenabilă.

Toate partidele participante la aşa-numita „rundă a elefanţilor” – adică la discuţia televizată amintită – au subliniat importanţa contracarării politice şi ideologice a dreptei radicale. Inclusiv Partidul Stîngii postcomuniste (Die Linke) – care a obţinut 9,1 %, deci un scor mai mare decît în 2013 – s-a declarat de acord cu linia anti-AfD a partidelor tradiţionale, democratice.

În primele declaraţii după închiderea urnelor, candidaţii de frunte ai AfD au reluat discursul lor obişnuit, belicos, populist şi agresiv. Alexander Gauland a spus că de acum încolo guvernul va fi „vînat”, iar în parlament se va face auzit „glasul oamenilor de pe stradă”. Alice Weidel, în schimb, a anunţat că partidul nu a renunţat la ideea de a cere înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să cerceteze politica migraţionistă a Angelei Merkel.

Rezultatele oficiale finale vor fi date publicităţii luni.

Imediat după publicarea primelor estimări, reţelele de socializare au fost invadate de comentarii. Inclusiv de către anumiţi analişti politici din România care nu şi-au ascuns aversiunea faţă de politica migraţionistă a Angelei Merkel. Unul dintre aceşti comentatori a susţinut că ascensiunea AfD-ului este rezultatul acestei politici, uitînd că Pegida (acronimul pentru mişcarea xenofob-rasistă Patrioţi Europeni contra Islamizării Apusului), care e o pepinieră pentru AfD, a apărut înaintea intrării refugiaţilor în Germana, în 2015. AfD-ul a fost fondat în februarie 2013. Aşa că etichetarea Angelei Merkel ca „naşă a AfD” nu este altceva decît o formulă de discreditare mai mult decît răuvoitoare.

278