Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Partidul naţionalist-autoritar, AfD - o provocare pentru democraţia germană

afd.jpg

REUTERS/Fabrizio Bensch

Angela Merkel în căutare de aliaţi pentru un viitor guvern de coaliţie. Social-democraţii vor prelua conducerea opoziţiei în Bundestag, combătînd, în acelaşi timp, şi partidul de dreapta AfD care şi-a extins baza de sprijin şi popularitatea - mai ales, în partea răsăriteană, fost comunistă, a ţării.

Intrarea în Bundestag a partidului xenofob, autoritar, antimusulman şi naţionalist, Alternativa pentru Germania (AfD) este o provocare pentru celelalte partide democratice, dar şi pentru societatea civilă, organizaţiile care militează pentru drepturile omului sau comunităţile religioase.

Atît biserica catolică, cît şi cea protestantă, dar şi Consiliul Central al Evreilor din Germania nu şi-au ascuns consternarea după ce s-au aflat rezultatele scrutinului de ieri. La nivel naţional, partidul AfD a obţinut 12,6 %. În landurile estice a devenit cea de-a doua forţă politică, în Saxonia chiar prima.

Formaţiunile tradiţionale mari, creştin-democraţii lui Angela Merkel şi creştin-socialii bavarezi au reuşit împreună să obţină doar 33 la sută din voturi, precum rezultă din anunţul Oficiului Electoral Federal (privind rezultatele finale).

Viitorul Parlament, în care vor intra 709 de deputaţi, 94 vin din partea AfD-ului. Unii dintre cei 94 nu au avut reţineri cînd era vorba să lanseze atacuri contra sistemului parlamentar german, contra Uniunii Europene, contra străinilor, contra homosexualilor sau contra musulmanilor.

Copreşedinta Alternativei pentru Germania, Frauke Petry, a anunţat luni că nu se va alătura grupului parlamentar AfD şi că va activa în viitorul Bundestag ca simplă deputată. Anunţul lui Petry nu este o surpriză. El reliefează disensiunile existente între diferitele fracţiuni ideologice ale acestui partid, înfiinţat în urmă cu 4 ani. Petry reprezintă aripa moderată, care a încercat să izoleze, chiar să elimine AfD-iştii care îşi expuneau în public ideile rasiste, negaţioniste sau antisemite, ca de pildă Björn Höcke. El reprezintă aripa politică dură, radicală de dreapta a partidului. Un apropiat al lui Höcke este Markus Cornel Frohnmeier, născut în 1991 la Craiova. Frohnmeier care a cîştigat un mandat parlamentar a lansat numeroase provocări care pot fi interpretate ca o adevărată declaraţie de război la adresa celorlalte partide din Bundestag. În urmă cu cîtva timp, Frohnmeier a spus într-o cuvîntare agresivă textual:

„Cînd venim noi, vom face ordine, vom face curăţenie în grajd, atunci se va face din nou politică pentru popor şi numai pentru popor.”

Aripa radicală din AfD pe care o reprezintă Frohnmeier, care este şi preşedintele organizaţiei de tineret (JA), are legături cu Mişcarea Identitară (o organizaţie radicală de dreapta prezentă cu filiale în mai multe ţări europene), cu asociaţii studenţeşti (Burschenschaften) ultranaţionaliste şi cu partidul extremist „Libertatea” (Die Freiheit).

Cea de-a treia fracţiune a partidului este cea naţional-conservatoare, reprezentată de către Alexander Gauland. Doctrina acestei fracţiuni este inspirată din aşa numita Revoluţie Conservatoare, o mişcare naţionalistă din perioada interbelică. Gauland s-a remarcat prin declaraţii negaţioniste şi revizioniste, cu un substrat anti-semit evident. După aflarea primelor estimări, duminică seara, Gauland a declarat că, de acum încolo, partidul său va (citez) „vîna” guvernul federal.

Pentru Angela Merkel se pune acum problema formării unei noi coaliţii de guvernare. Social-democraţii (care au obţinut 20,5 %) au anunţat că vor intra în opoziţie şi refuză să devină din nou parteneri într-o mare coaliţie. Singura opţiune pentru Merkel este acum încercarea de a-i convinge pe liberali (votaţi de 10,7 la sută din electorat) şi pe ecologişti (care au obţinut 8,9 %) să se alăture unei alianţe tripartite, sub conducerea creştin-democraţilor. Ecologiştii au şi semnalat că nu se opun unei astfel de formule. Doar din partea liberalilor mai există anumite reticenţe. Asta din cauza unor diferende cu ecologiştii privind problematica protecţiei mediului. Totuşi, reprezentanţi ai ambelor partide au declarat că nu se opun unor negocieri cu Merkel care va conduce şi viitorul guvern federal.

În comentariile presei germane scrutinul ocupă locul central. „Bundestag-ul este în pericol”, scrie „Frankfurter Rundschau”. El „poate fi transformat într-o cutie de rezonanţă pentru o agendă rasistă şi pentru teorii conspiraţioniste paranoide care, pe această cale, ar putea să cucerească mai uşor spaţiul public şi să submineze sistematic liberalismul societăţii deschise.”

„Germania a fost lovită duminică de un cutremur”, scrie ironic ziarul „Münchner Merkur”, „un cutremur de dreapta. (...) După acest scrutin furios, Merkel nu are sarcina de a salva rapid lumea, ci să redea Germaniei dreapta măsură de centru”.

403