Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua naţională a Germaniei

brandenburger_tor_berlin.jpg

Poarta Brandenburg, Berlin
Image source: 
RFI/William Totok

La aproape trei decenii de la unificarea celor două Germanii continuă să existe un decalaj între partea răsăriteană şi cea occidentală a ţării. Este vorba atît despre un decalaj politic, devenit vizibil la recentele alegeri generale, cînd partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit o forţă puternică în est, cît şi despre un decalaj economic.

Astăzi, Germania sărbătoreşte Ziua unităţii germane, precum se numeşte aici ziua naţională. Festivităţile dedicate unificării se desfăşoară de data aceasta în oraşul Mainz. Participă atît cancelara Angela Merkel, împreună cu mai mulţi reprezentanţi ai guvernului federal, cît şi preşedintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier. Şefa guvernului din land-ul Renania-Palatinat, unde au loc festivităţile centrale, social-democrata Malu Dreyer, a declarat că recentele alegeri parlamentare trebui privite ca un semnal de alarmă în ceea ce priveşte coeziunea fragilă a Germaniei. Rezultatele alegerilor au arătat că în multe regiuni din est şi din vest există oameni care se consideră abandonaţi. Într-un mod similar, s-a exprimat şi şefa guvernului din land-ul estic, Mecklenburg Pomerania Inferioară, social-democrata Manuela Schwesig, care a vorbit despre pericolul adîncirii clivajului est-vest.

Declaraţiile lui Dreyer şi Schwesig, îmbrăcate în straie verbale precaute, aproape esopice, evidenţiază, însă, o problemă nerezolvată în cei 27 de ani care au trecut de la unificarea Republicii Federale Germania cu Republica Democrată Germană (RDG/DDR). Între cele două entităţi continuă să existe un evident decalaj. Asta se desprinde foarte limpede din „Raportul guvernamental anual privind starea unităţii Germane” (Jahresbericht der Bundesregierung zum Stand der deutschen Einheit 2017), dat publicităţii înaintea alegerilor.

Produsul Intern Brut (PIB) în răsărit se cifrează la numai 73 de procente faţă de cel din vest. Depăşirea acestor diferenţe, necesită o susţinere substanţială pe care va trebui să şi-o asume guvernul federal. Există şi în vest regiuni cu o infrastructură subdezvoltată, a spus secretara de stat Iris Gleicke, care răspunde din partea guvernului de problemele estului, dar această stare de fapt negativă este aproape un fenomen generalizat în partea de răsărit. Puterea economică a estului este cu 32 de procente mai redusă decît cea din vest. Rata şomajului este în răsărit de 8,5 procente, la nivel naţional este în jur de 5 procente.

În acelaşi timp, raportul evidenţiază că în Germania răsăriteană creşterea economică a atins, în prezent, aproape cotele medii din Uniunea Europeană.

Diferenţe continuă să existe şi în domeniul salarizării. Nivelul salariilor din partea estică a Germaniei face numai 82 la sută dintr-un salariu vestic. În est salariile sînt mai mici, în multe locuri nu există contracte tarifare şi, totodată, se poate constata un sector extins de activităţi în care se plătesc salarii minimale.

Dintr-un studiu al Fundaţiei Bertelsmann, realizat în septembrie, rezultă, pe de altă parte, că germanii, în general, sînt mai optimişti decît ceilalţi cetăţeni europeni. Pentru întocmirea studiului, intitulat:Izvor al stabilităţii? Starea de spirit în Germania şi Europa în vremurile polarizării politice"au fost chestionaţi 10.800 de cetăţeni din toate ţările Uniunii Europene. Accentul principal se pune, însă, pe Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia. În urma prelucrării datelor s-a constatat că cei mai mulţi cetăţeni din Germania sînt mulţumiţi nu numai cu situaţia generală din ţara lor, dar şi cu sistemul democratic existent.

(Cei mai nemulţumiţi cu situaţia din ţara lor sînt italienii.) Din punct de vedere economic, cel mai bine o duc tot germanii. 77 la sută dintre ei declară că, faţă de anii trecuţi, situaţia lor economică a devenit mai bună.

Concluziile analiştilor sînt mai temperate. Într-un articol dedicat zilei unităţii, ziarul „die tageszeitung” din Berlin trage următoarea concluzie: „27 de ani după unificarea germană trăim, în continuare, într-o ţară divizită economic şi cultural”. Ziarul est-german, „Volksstimme”, din Magdeburg, scrie: „Mulţi est-germani încă nu au încredere în politicieni. Persistă suspiciunile acumulate timp de 40 de ani în RDG, cît şi starea de spirit de după unificare, similară vestului sălbatic. La asta se adaugă teama multor oameni că şi-ar putea pierde bruma de prosperitate. Politica n-a reuşit să disperseze această teamă a esticilor. De rezolvarea acestei probleme importante va trebui să se ocupe serios viitorul guvern federal.”

Ascultă AICI corespondența de la Berlin
206