Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum a fisurat revoluţia maghiară din 1956 unitatea de monolit a blocului comunist

budapesta.jpg

Vehicul blindat sovietic în Budapesta, noiembrie 1956
Image source: 
Házy Zsolt / Wikipedia

În 23 octombrie 1956, izbucnea în Ungaria una dintre cele mai puternice revolte antisovietice. Ea a provocat un adevărat seism în blocul sovietic. Revolte de acest fel au mai izbucnit și în alte țări est-europene, inclusiv în Polonia și în România.

În anul 1956, pretinsa unitate de monolit a blocului comunist din Europa de Est era puternic fisurată. La trei ani de la moartea lui Stalin, la presiunea noii conduceri moscovite, reprezentată de Nikita Hrușciov, au fost îndepărtați mai mulți lideri din țările comuniste, sub pretextul unui proces de destalinizare. Astfel, în toamna anului 1956, vechiul stalinist Matyas Rakosi a fost înlocuit la conducerea partidului de Erno Gero. Noul lider continua politica de fidelitate față de Moscova, astfel că speranțele maghiarilor care doreau reforme au fost înșelate.

În data de 23 octombrie 1956, în Budapesta au izbucnit demonstrații masive. Sute de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei maghiare, iar demonstrații asemănătoare au izbucnit și în alte orașe. Protestatarilor li s-au alăturat inclusiv soldați. Stema comunistă a fost decupată de pe drapelul Ungariei, așa cum s-a întâmplat, în 1989, și în cazul României.

În seara de 23 octombrie, trupele sovietice staționate în România au invadat Ungaria. Au urmat confruntări deschise între studenții budapestani și agenții poliției politice maghiare, sprijiniți de sovietici. Tot în acea zi, în fruntea Guvernului maghiar a fost adus un vechi militant bolșevic, Imre Nagy.

Acesta luptase în Armata Roșie și făcuse parte din detașamentele care l-au păzit, apoi l-au asasinat pe ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, împreună cu familia sa. Sovieticii credeau că pot miza pe fidelitatea lui Imre Nagy, în timp ce, pentru protestatari, el era un om al reformelor, în comparație cu vechea conducere stalinistă. Imre Nagy a obținut retragerea trupelor sovietice și a luat o serie de măsuri menite să liberalizeze viața publică din Ungaria. Au fost eliberați deținuții politici, inclusiv cardinalul Jozsef Mindszenty. De asemenea, a fost permisă reactivarea unor partide politice interzise de comuniști, iar Ungaria a proclamat retragerea din Tratatul de la Varșovia, alianța militară dominată de URSS.

Pentru că Imre Nagy punea în discuție rolul conducător al partidului comunist, sovieticii au intervenit cu brutalitate. În data de 4 noiembrie, ei au invadat din nou Ungaria. Imre Nagy și membrii Guvernului său s-au refugiat la Ambasada Iugoslaviei. Confruntările între sovietici și revoluționarii maghiari au durat până în 10 noiembrie 1956, când maghiarii au cerut încetarea focului. Mii de oameni au fost uciși, iar peste 200.000 de persoane s-au refugiat în Occident.

Imre Nagy a fost adus în România, unde Gheorghe Gheorghiu-Dej îi promisese azil politic. Însă, mai apoi, Imre Nagy a fost trimis în Ungaria, unde a fost judecat într-un simulacru de proces și executat prin spânzurare, în 1958. Fostul veteran bolșevic a devenit, astfel, un simbol al luptei pentru libertate și un martir al națiunii maghiare.

Revoluția din 1956 din Ungaria a avut ecou și în România, unde au izbucnit revolte studențești în Timișoara, Cluj și București, iar în Transilvania a existat o mișcare care cerea repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice, interzisă de comuniști în 1948.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 24 octombrie 2017
244