Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Puciul de la berărie sau tentativa eșuată de lovitură de stat a naziștilor

puciul_bun.jpg

Autorii puciului de la Munchen
Image source: 
German Federal Archive / wikimedia.org

9 noiembrie 1923 este ziua în care a eșuat prima tentativă a naziștilor de a prelua puterea în Germania.

Puciul de la berărie a fost o tentativă de lovitură de stat, dirijată de Adolf Hitler, care a încercat să preia controlul asupra Republicii de la Weimar cu ajutorul detașamentelor de membri ai partidului nazist, recrutate dintre foștii luptători din Primul Război Mondial. Ironia sorții a făcut ca Adolf Hitler să ajungă la putere 10 ani mai târziu în mod democratic, pe calea alegerilor.

La finalul Primului Război Mondial, societatea germană a trecut printr-o serie de convulsii. Din cauza unei propagande atent dirijate, mulți dintre germani erau convinși că țara lor ar fi putut câștiga în final conflagrația mondială, însă ar fi fost trădați. De asemenea, abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea a dus la adoptarea unui sistem republican care avea baze democratice și care a fost ținta mai multor tentative de răsturnare. Mai întâi, au încercat să preia puterea bolșevicii, iar apoi a venit rândul unei tentative de lovitură de stat pusă la cale de naziști.

Partidul nazist se activase sub denumirea de Partidul Muncitoresc German, iar întrunirile membrilor săi se petreceau în locuri precum berăriile care pot fi întâlnite în mai toate orașele germane. În 1920, un fost caporal de origine austriacă, un oarecare Adolf Hitler, care ajunsese liderul micii formațiuni politice, a anunțat decizia conducerii de a-i schimba numele în Partidul Muncitoresc Național-Socialist German, iar acronimul în limba germană a acestuia a dat apoi termenul de nazist.

Acest partid de extremă dreaptă promova un discurs populist, violent antisemit, promova teorii conspiraționiste și promova intoleranța față de migranți. Fostul caporal Adolf Hitler a reușit să îi convingă pe colegii săi de partid că se bucură de o largă susținere populară, precum și de sprijinul unor personalități precum generalul Erich Ludendorff, care era considerat de mulți germani drept un erou al Primului Război Mondial.

Tentativa de lovitură de stat a eșuat în chip jalnic. Președintele social-democrat al Germaniei, Friedrich Ebert, a interzis partidul nazist, iar Adolf Hitler a fost arestat. Și-a petrecut după gratii nouă luni. El era un arestat de lux și a reușit să își scrie în închisoare principala sa lucrare, Mein Kapmf, un soi de tentativă de eseu în care liderul nazist își revărsa întreaga ură și își expunea intenția de a extermina popoare întregi. Ținta sa principală era reprezentată de evrei.

Naziștii au reușit să își reia activitatea politică încă din 1924, sub sigla Partidului Național-Socialist al Libertății, care a primit un număr modest de voturi. Venirea Marii Crize Economice din perioada 1929 - 1933 a năruit temeliile sociale ale Republicii de la Weimar. Naziștii au devenit, în 1930 a doua forță politică din Parlamentul german, pentru că promiteau ordine și prosperitate. La scurtă vreme, în 1933, naziștii au devenit cea mai importantă forță politică din țară. Președintele Germaniei din acea vreme, generalul Paul von Hindenburg, l-a numit pe Adolf Hitler în funcția de cancelar al Germaniei. Acesta a fost începutul uneia dintre cele mai sângeroase dictaturi din istoria umanității, în care numele lui Adolf Hitler a devenit sinonim cu crima și cu teroarea.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 9 noiembrie 2017
150