Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum au încercat comuniștii să minimalizeze importanța revoltei de la Brașov

brasov.jpg

Brașov, 15 noiembrie 1987
Image source: 
memorialsighet.ro

În urmă cu 30 de ani, sute de muncitori de la Întreprinderea de Autocamioane Steagul Roșu din Brașov s-au revoltat împotriva celor care îi țineau în sărăcie și în frig. Ceea ce a început ca o revoltă socială, a degenerat, în scurt timp, într-una împotriva sistemului, la care au participat aproximativ 10.000 de oameni. Cu toate acestea, autoritățile comuniste au făcut toate eforturile de a trece sub tăcere cele petrecute la Brașov și au încercat să reducă din importanța reală a revoltei. Cum anume, aflați din Pagina de istorie.

În 14 spre 15 noiembrie 1987, schimbul de noapte de la întreprinderea Steagul Roșu a refuzat să intre la muncă, după ce, în ziua de salariu, pe fluturașul de retribuție muncitorilor le-au fost reținute sume importante, pe motive ”sociale”. Tăierile de salarii au mers până acolo încât unii au primit un leu sau chiar zero lei la salariu. România se afla în plină eră în care țara fusese obligată să strângă cureaua, pentru a putea plăti datoriile externe, fapt care se reflecta în mod direct în nivelul de trai al populației, private de bunuri de bază, dar și de căldură sau energie electrică.

În dimineața zilei de 15 noiemnrie, schimbului de noapte i s-a alăturat și următorul schimb. Împreună, muncitorii au pornit către Organizația Județeană de Partid. Pe drum, muncitorilor li s-au alăturat și alți brașoveni, asfel încât, la um moment dat, mulțimea ajunsese la peste 10.000 de oameni. La început, ei scandau slogane sociale, precum ”Vrem mâncare!”, ”Vrem căldură!” sau ”Ne vrem banii înapoi!”. În momentul în care mulțimea a ajuns la Organizația Județeană de Partid, actuala Prefectură, oamenii au constatat că sediul acesteia era pregătit cu fast pentru alegerile care erau organizate în acea zi. În interior, era aranjată o masă cu produse considerate de lux, la care mare parte a populației nu avea acces. Furioși, oamenii au dat jos de pe clădire portretul lui Ceaușescu și i-au dat foc. A fost pentru prima dată când s-a auzit sloganul ”Jos Ceaușescu!”.

Autoritățile comuniste nu au stat cu mâinile în sân. Mai întâi, au început să disperseze mulțimea. Apoi au început arestările. Au fost luați pe sus de pe străzi peste 500 de brașoveni. Au fost duși la București, anchetați și bătuți. A urmat un simulacru de proces, care a durat câteva ore, în urma căruia 61 de oameni au fost comdamnați. Ei nu au fost pedepsiți pentru că au participat la o manifestație anticomunistă, cum s-ar fi așteptat, ci pentru fapte antisociale. Aceasta a fost una dintre metodele de a minimaliza importanța revoltei de la Brașov. Însă liderilor comuniști le-a fost frică de repetarea evenimentelor din toamna lui 1987, așa că o parte dintre brașovenii care au ieșit în stradă au fost deportați în alte județe.

Nici după 30 de ani de la revolta anti-comunistă de la Brașov, celor anchetați, bătuți și deportați nu li s-a făcut dreptate. Până acum, procurorii care fac cercetări în dosarul "Crimele comunismului”, de abia au reușit să audieze victimele. Ei fac cercetări pentru identificarea angajaţilor de la miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală pentru manifestanţi.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 15 noiembrie 2017
108