Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legile justiţiei, în plenul Camerei Deputaţilor

Legi justitie plen Camera Deputatilor.jpg

Legile justiţiei, la dezbatere în Parlament (Sursa foto: RFI/Cosmin Ruscior)
Legile justiţiei, la dezbatere în Parlament (Sursa foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Controversatele modificări aduse legilor justiţiei ar putea fi votate săptămâna aceasta în plenul Camerei Deputaţilor. Ultimul cuvânt îl vor avea senatorii. Propunerile au fost discutate deocamdată în comisia specială condusă de Florin Iordache, deputat PSD.

Ultimele discuţii din comisia specială privind legile justiţiei au vizat statutul judecătorilor şi procurorilor.

Una dintre cele mai controversate decizii a fost eliminarea cuvântului „independenţă”, care defineşte activitatea procurorilor.

Textul de până acum suna astfel: „Procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”.

Noul text arată aşa: „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”.

O altă prevedere ce poate lăsa loc unor interpretări este aceea care spune că „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului–legislativă şi executivă”. În aceste condiţii, magistraţii s-ar putea întreba dacă mai pot face declaraţii presei în care să critice anumite decizii ale factorului politic care-i vizează în mod direct.

Comisia Iordache a mai decis la propunerea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România că magistraţii nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Ei vor trebui să completeze o declaraţie olografă în acest sens. Veridicitatea informaţiilor din aceste declaraţii nu mai este verificată doar de CSAT, ci şi de comisiile parlamentare de control asupra activităţii SRI şi SIE.

Pe de altă parte, preşedintele ţării nu va mai putea refuza, nici măcar o dată şi motivat, numirile propuse de CSM în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Apoi, şeful statului nu va mai putea refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli.

Cât despre procurorii-şefi, preşedintele a fost păstrat şi în mecanismul de numire şi în cel de revocare.

De asemenea, un magistrat nu va mai fi suspendat din funcţie automat, atunci când este trimis în judecată, decizia în acest sens fiind luată de CSM.

În privinţa acţiunii în regres, legea actuală arată că „statul poate să se îndrepte”, după ce a achitat prejudiciul, împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Comisia Iordache a înlocuit formula „statul poate să se îndrepte” cu „statului îi revine dreptul”.

143