Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia e în criză și fără Crimeea (Spiegel)

Toate semnalele din economia rusească prevestesc o recesiune. Dar problemele au foarte puțin de-a face cu criza din Crimeea. Mult mai greu atârnă în balanță faptul că Rusia a uitat să se modernizeze.

Sigur că perspectiva sancțiunilor internaționale nu este una îmbucurătoare pentru economia Federației. Dar nu trebuie să uităm că și fără ea Kremlinul are o serie de probleme stringente de rezolvat. Să ne uităm, de exemplu, la fluxurile de capital care părăsește Rusia. În primul trimestru al acestui an, 70 de miliarde de dolari au ieșit din economia rusească. Suma este cu aproape opt miliarde de dolari mai mare decât cea din întregul an 2013. De la invazia Crimeei încoace ritmul s-a accelerat, dar problema exista oricum dacă ne uităm cum în luna ianuarie plecau din Rusia circa 32 de miliarde de dolari.

Unii economiști privesc mai liniștiți către Moscova datorită pilonilor pe care se bazează activitatea economică, ne referim aici la rezervele de petrol și gaze. Chiar și cu sancțiuni economice directe, Rusia ar reuși, probabil, să prevină scăderea standardului de viață al populației preț de vreo doi ani. Bugetul Federației este construit pe un preț al petrolului de peste 100 de dolari / baril și, deocamdată, nimeni nu se aștaptă la o scădere. Un alt semnal de volatilitate economică este devalorizarea rublei, dar nici aceasta nu are neapărat legătură cu Crimeea pentru că moneda rusească a pierdut în a doua jumătate a lui 2013 circa 12% față de Euro. Devalorizarea ar putea chiar să ajute economia în contextul în care Moscova vinde petrol și gaze în dolari și plătește asigurări sociale în ruble.

Problema gravă a economiei conduse de Vladimir Putin o reprezintă însă investițiile. Kremlinul a ignorat problema reducerii dependenței de gaze și petrol, iar investițiile străine scad încă din 2013. Pentru că nimeni nu mai vorbește despre modernizare, economia rusească a ratat așteptările de 3,5% creștere economică anul trecut și a înregistrat un avans de doar 1,3%. În ultimele luni, rezultatul economic al Rusiei a fost chiar unul negativ. Pentru 2014, specialiștii ruși au prevestit cel mai prost an din 2000 încoace. Iar această prognoză fusese elaborată în decembrie 2013, cu mult înainte de criza din Crimeea.

De ce vrea Erdogan să interzică YouTube? (Le Monde)

La o săptămână de la blocarea rețelei de socializare Twitter, guvernul de la Ankara a trecut la YouTube. Asta după ce un tribunal turc a anulat interdicția impusă Twitter și în contextul în care duminică au loc alegeri locale în Turcia.

Problema lui Erdogan este însă aceeași: cum să vrei să interzici ceva digital când mii de programatori abia așteaptă o provocare? Deși teoretic accesul la YouTube este blocat, ocolișurile tehnice care au permis turcilor să foloseacsă în continuare Twitter îi ajută acum să posteze fișiere video pe internet. A mai fost interzisă și rețeaua TOR – care permite navigare anonimă pe internet – dar și în acest caz blocajele au fost ocolite cu ușurință.

Decizia guvernului condus de Recep Tayyip Erdogan a venit după ce pe YouTube a apărut o înregistrare audio a unei discuții purtate de șeful serviciilor de informații cu ministrul de externe și cu adjunctul șefului de stat major care vorbeau despre o posibilă operațiune în Siria împotriva grupării rebele jihadiste Statul Islamic din Irak și Levant. Planul ar fi fost ca patru bărbați să fie trimiși în Siria, iar aceștia să lanseze opt rachete către teritoriul turcesc. Incidentul ar fi servit drept justificare a unei riposte militare. Autenticitatea înregistrării nu a putut fi verificată, dar interzicerea imediată a accesului la YouTube ridică semne de întrebare. Mai ales dacă ne gândim că tot pe YouTube au fost publicate și convorbirile atribuite premierului Erdogan care discuta cu fiul său despre ascunderea a milioane de Euro din diferite apartamente ale familiei.

Să adăugăm aici și faptul că duminică au loc alegeri locale în Turcia și că unele sondaje arată o cursă extrem de strânsă între candidatul puterii și cel al opoziției la Istanbul.

Obama anunță reforma NSA (The Guardian)

Preşedintele Barack Obama a descris în detaliu, joi, proiectul său de reformă pentru ca datele apelurilor telefonice efectuate în Statele Unite să nu mai fie colectate sau stocate de Agenţia Naţională de Securitate (NSA), ci să rămână în posesia operatorilor.

"După ce am analizat cu atenţie opţiunile disponibile, am decis că cea mai bună cale este ca statul să nu mai colecteze şi nici să nu mai stocheze aceste date la grămadă", a declarat el într-un comunicat, detaliind proiectul de lege pe care vrea să îl trimită Congresului. "În schimb, datele ar trebui să rămână la operatorii telefonici". Barack Obama a afirmat că vrea să pună capăt stării programului de supraveghere telefonică, dezvăluit de Edward Snowden în iunie, păstrând capacitatea agenţiilor de informaţii de a depista eventuale apeluri din partea suspecţilor de terorism. Potrivit propunerii sale, care necesită adoptarea unei noi legi de către Congres, autorităţile ar trebui mai întâi să obţină un mandat din partea unui judecător al Tribunalului secret Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC) pentru a putea cere operatorilor detalii cu privire la un număr specific (durata, ora, numărul apelat, dar nu şi înregistrările conversaţiilor). O excepţie este prevăzută în caz de urgenţă, dacă are legătură cu securitatea naţională.

482