Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Încearcă Putin să o răstoarne pe Angela Merkel prin războiul hibrid?(EU Observer)

Încearcă Vladimir Putin să o destabilizeze sau chiar să o răstoarne pe Angela Merkel, folosindu-se de criza refugiaților? Este întrebarea la care încearcă să răspundă o analiză din publicația EU Observer.

 

”Dacă Vladimir Putin încearcă  să utilizeze criza refugiaților ca să o răstoarne pe Angela Merkel, atunci ofensiva de la Alep înseamnă un pas prea departe”, spune Norbert Roettgen, șeful comisiei de afaceri externe a Bundestagului, pentru EUobserver.

 

Situația  într-adevăr s-a complicat la sfârșitul săptămânii trecute, când regimul sirian, susținut de forțele aeriene ruse,  a atacat orașul Alep, din nordul Siriei, determinând zeci de mii de persoane să își părăsească locuințele și să se îndrepte, spre Europa.

 

Aceasta, după ce situația degenerase în ajunul Anului Nou, când  un număr de migranți s-au dedat la atacuri sexuale împotriva femeilor germane din Koln.

 

În același timp, media pro-Kremlin  a pus gaz pe foc răspândind o poveste falsă cum că migranții ar fi violat o fată de 13 ani, a unei familii de ruși ce trăiește la Berlin.

 

Evenimentele  au generat o creștere a popularității  partidului Alternativa pentru Germania (AFD), de extremă-dreaptă, asupra căruia planează acuzații privind finanțări secrete de la Kremlin.

 

S-au aprins și protestele de stradă, animate inclusiv de unele ONG-uri  cu legături în Rusia, cum ar fi Internationaler Kongress der Russlanddeutschen, un grup de germani proveniți din Rusia.

 

Dar pentru unele diplomații din UE, totul se începe să arate ca o campanie concertată pentru a o scoate din joc pe cancelara germană – socotită drept piesa centrală a sancțiunilor economice împotriva Rusiei și, în sens mai larg, liderul cel mai dedicat unității europene.

 

"Daca te uiti la ceea ce se întâmplă în Siria, uită-te la Alep, vei vedea că Rusia este singura care controlează calendarul crizei refugiaților", a declarat o sursă din cadrul UE.

 

"Acțiunile sale sunt concepute pentru a crea cât mai mulți refugiați. Obiectivul este destul de evident” a declarat sursa, care a atras atenția că decizia Rusiei  de a organiza manevre militare la frontiera cu Ucraina ar putea aduce lucruri încă și mai rele.

 

"Dacă luptele grele repornesc în Ucraina, s-ar crea un nou exod de refugiați. Ar fi momentul perfect pentru interesele rusești ", a spus sursa.

Dar pentru Norbert Roettgen, care prezideaza Comisia pentru afaceri externe din Bundestag, teoria că Putin încearcă să o destabilizeze pe Merkel este "prea îndepărtată".

Roettgen crede că principalul obiectiv al Rusiei în Siria rămâne unul geopolitic.

"Ei doresc să-și mențină poziția în regiune [Orientul Mijlociu], pentru a consolida bazele lor militare și a fi parte a soluției internaționale", a spus el.

Însă creșterea problemei refugiaților în Europa  a adus un "efect secundar binevenit" pentru Rusia, deoarece a divizat Europa, a spus Roettgen, care admite însă că propaganda rusă a mers prea departe.

Poliția germană a demascat povestea  care pretindea că fata din Berlin ar fi fost violată și s-au inițiat proceduri împotriva Ivan Blagoy, jurnalistul de rețeaua rusă rus ”Canal 1”, care a raportat povestea.

Mai ales că ”lucrurile au ajuns la un nou nivel atunci când ministrul rus de externe, Serghei  Lavrov, s-a angajat în mod deschis în manipularea opiniei publice germane", a adăugat  deputatul de la Berlin, referindu-se la o  acuzație a ministrul rus cum că poliția germană a încercat să acopere delictul.

Intre timp însă, povestea cu fata violată primit o acoperire largă în mass-media germană și a fost repetată de canalele pro-Kremlin din Republica Cehă, Ungaria și Slovacia.

O sursă din cadrul UE a declarat că mass-media rusă a trecut de focalizarea pe cazul avionului rusesc doborât în Turcia, la criza refugiaților.

Și tot în legătură cu problema refugiaților, editorialul ziarului francez Liberation deplânge abandonarea rapidă, de către multe state europene, a valorilor care au permis construirea democrației și a bunăstării după cel de-al doilea război mondial.

Fotografia micului Aylan,  înecat în largul coastelor turcești, a  mișcat o parte a opiniei publice europene și a declanșat o revărsare de compasiune și solidaritate. Acesta a fost septembrie 2015.  Acum un secol, parcă.

De atunci, au existat și există în fiecare zi sute de mici Aylan și adulți care mor în indiferența generală a mediei și a politicienilor europeni.

În 2015,  5350 de oameni au murit încercând să traverseze Marea Mediterană. Și mai mult de 10.000 de copii neînsoțiți , ajunsi în Europa, au dispărut în ultimii doi ani, victime ale traficanților de ființe umane.

Acești refugiați și migranți au trecut prin chinuri, atât în ​​timpul traversării acestui "coemeterium nostrum"  care a devenit din Marea Mediterană, ca și în  Balcani: și când au ajuns în țara promisă,  au găsit  sârmă ghimpată și ostilitate  din partea populației locale.

Este adevătrat că nu toți străinii sunt refugiați din zone de război (aproximativ jumătate dintre cei intrați), dar nici o ființă umană, absolut niciuna, nu ar trebui să se confrunte cu astfel de situații.

În câteva luni, cele mai multe țări europene s-au debarasat valorile lor, acelea care, după ororile celui de-al al doilea război mondial, au fondat dezvoltarea comunităților.

Țările din Europa de Est, de exemplu, care au profitat de frontierele deschise ale statelor din Europa de Vest. Danemarca, atât de mândră de modelul său social . Marea Britanie, care se spală pe mâini de migranții blocați în Calais și refuză să accepte consecințele actelor sale de război. Franța, țara de origine  a drepturilor omului , care preferă să se scape prin privarea de naționalitate, etc.

Germania și Suedia s-au găsit singure în situația de a găzdui acest milion de migranți, la o populație de 500 de milioane de europeni.

Autoritarismul, regimurile naționaliste și disprețuitoare față de drepturile omului, iată răspunsul unor  lideri mediocri la o tragedie umanitară fără precedent de la război încoace.

Revista presei internaționale
391