Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Interzicerea vălului islamic la serviciu este discriminatorie? (presa europeană)

islam_val.jpg

Image source: 
rfi.fr

Unii comentatori europeni laudă decizia Curții Europene de Justiție, considerând că apără valorile europene. Alții o văd ca fiind sexistă și islamofobă.

Decizia merge dincolo de simpla aplicare a neutralității religioase, consideră publicația germană Die Welt:

"Având în vedere mișcarea migratorie, mai ales din părțile predominant islamice ale lumii, și având în vedere faptul că, chiar și integrarea imigranților  sosiți cu mult timp în urmă nu a avut succes deplin (ca să nu spunem mai mult) și având în vedere încercările neconvingătoare de a dezvolta o formă europeană a Islamului, decizia  poate fi văzută ca o veste bună. Mai ales că se referă la toți europenii - indiferent de unde provin sau care este religia lor".

În Franța, ediția electronică a săptămânalului L’Express consideră că ”Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene nu este o veste bună pentru democrație și pentru viața desfășurată împreună. Dar, de asemenea, decizia are implicații și pentru Uniunea Europeană. Când legitimitatea Uniunii Europene este contestată, în Franța și în alte state membre, Curtea avea responsabilitatea de a nu le da dreptate celor care susțin că, pentru Uniunea Europeană, criza  migrației este un agent de distrugere a culturilor naționale și a tradiției iudeo-creștine”. 

Interdicția vălului este sexistă și islamofobă, este părerea publicației britanice The Independent:

"Este o formă de ipocrizie. Liderii europeni, atât de critici la adresa societăților  misogine și izolaționiste din lumea musulmană, nu au scrupule în a se comporta discriminatoriu și islamofob față de femeile musulmane din propriile lor țări", scrie publicația britanică.

Hotărârea CEJ ar putea deschide calea pentru o discriminare  mai largă împotriva musulmanilor din Europa, se teme ziarul portughez Publico:

"În viitor va fi mult mai dificil de a stabili coduri vestimentare compatibile cu libertatea religioasă. Curtea a creat un precedent prin care  se pronunță asupra unei probleme care până acum a fost  una de alegere liberă și de bun simț. Ce urmează?", se întreabă ziarul portughez.

Ziarul francez Le Monde publică un amplu reportaj la un an de la închiderea rutei balcanice a migranților. Și constată exasperarea refugiaților blocați în țările din Balcani.

La un an după închiderea oficială a frontierelor, la 8 Martie 2016, mii și mii de migranți au rămas blocați în Bulgaria și Serbia.

Reporterul îl întâlnește pe Farid, un afgan de 26, care tocmai e nevoit să se întoarcă în tabăra lui localitatea Sid, de la granița sârbo-croată, după încă o încercare de a trece fraudulos frontiera spre vest.  A șasea, din februarie încoace. ”Jocul s-a terminat”, spune el cu ciudă.

Printre refugiații din Serbia, încercarea zadarnică de trecere a frontierei este numită "jocul". Dar asta, demult nu mai face pe cineva să râdă.

Dar Farid se jură că va încerca din nou. Mai ales că, spune el, a plătit 600 de euro unui contrabandist. De la care așteaptă din nou un semn pentru a încerca.

Nabil Khan, un pakistanez de 36 de ani, recunoaște la rândul lui: "Da, așa e: simt că înnebunesc". Pentru că în această lume, în care circulă cele mai ciudate zvonuri despre ziua și ora la care redeschide frontiera, orice vorbă are o mare greutate.

Camilo Coral, reprezentant în regiune al organizației Medici Fără Frontiere, este pesimist și avertizează asupra iminenței unei epidemii de depresie printre migranți.

La închiderea rutei balcanice, 2700 migranți au rămas blocați în Belgrad și  circa 7700  în restul Serbiei.

În Bulgaria, au rămas 10 000 de migranți. Când sunt interceptați de către poliție, ei sunt obligați să depună cerere de azil, înainte de a încerca din nou să scape și să-și reia călătoria. Un alt motiv de disperare.

În centrele pentru refugiați, în care murdăria și promiscuitatea sunt la ele acasă, confuzia este imensă, scrie Le Monde.

 

Ce face Horst Seehofer la Putin? Iată întrebarea prezentă în presa germană, astăzi, când liderul Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria se află în vizită la Moscova.

Uniunea Creștin-Socială (CSU), sora bavareză a creștin-democraților, este un partid încăpățânat. Un lucru de care bavarezii sunt mândri. Derapajele lor externe o arată mereu.

Legendarul predecesor al lui Seehofer, Franz-Josef Strauß, a desfășurat în anii '70-'80 în Bavaria o politică externă eminamente proprie. Spre marea nemulțumire a celorlalte partide germane, el a întreținut relații apropiate cu dictaturile militare din Paraguay și Chile. În 1983, Strauß a mai făcut un gest foarte controversat, acordând un credit de miliarde de mărci fostei RDG. Iar actualul lider Horst Seehofer are o slăbiciune pentru Rusia.

Ultima apariție a lui Seehofer pe scena externă s-a petrecut în 2015-2016, în contextul crizei refugiaților. El a vizitat atunci Moscova, Varșovia, Sofia și Budapesta. Acolo a găsit politicieni cu vederi similare. Seehofer este adeptul "soluției naționale", adică al introducerii unei cote maxime de refugiați care pot fi primiți anual.

Dar Seehofer nu a reușit să schimbe poziția cancelarei nici în criza refugiaților, nici în ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Ceea ce nu l-a împiedicat să tot încerce.

Dacă Seehofer va cere și la întâlnirea cu Putin de joi, ridicarea sancțiunilor, atunci el ar deveni un element din propaganda Kremlinului, scrie "Der Spiegel", care citează un membru de frunte al CDU.

Revista presei internaționale din 16 martie 2017
681