Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Merkel nu s-a lăsat trasă în jos de Trump (The New York Times)

merkel_trump1.jpg

Donald Trump o întâmpină pe Angela Merkel la Casa Albă, 17 martie 2017
Image source: 
REUTERS/Jim Bourg

Presa din întreaga lume a comentat întâlnirea dintre Donald Trump și Angela Merkel, de la sfârșitul săptămânii trecute. Remarcile merg dincolo de imaginile de la conferința de presă, care oricum au devenit virale.

O imagine a făcut înconjurul lumii în câteva ore”, spune The New York Times: lipsa strângerii de mână. ”Președintele SUA a ajuns ținta ironiilor pentru a  fi refuzat să dea mâna cu interlocutoarea sa - așa cum a fost cazul cu prim-ministrul japonez Shinzo Abe sau cu premierul britanic Theresa May. Ceea ce adaugă deja un nou element de tensiune la disputa în fond, de așteptat, între cei doi șefi de stat. O conferință de presă în care "Angela Merkel a decis să nu se lase trasă în jos de scenele politice ale domnului Trump".

În Germania, Deutsche Welle notează că ”poziţia cancelarei Merkel era deja arhicunoscută: admiraţia sa faţă de SUA, adeziunea la NATO şi Uniunea Europeană, apărarea valorilor occidentale. Mai degrabă, Trump era cel care genera îndoieli, date fiind declaraţiile sale de anul trecut. Donald Trump încă mai creşte în rolul de preşedinte. Cancelara Merkel ar trebui să-l ajute acolo unde interesele Germaniei îi permit. Fiindcă de pe urma unei scindări a Occidentului nu are nimeni de profitat. Nici măcar duşmanii acestuia”.

Le Monde observă că ”ciocnirea dintre Washington și Berlin privind NATO confirmă faptul că întrevederea de vineri între președintele american și cel mai influent lider din Europa, a făcut prea puțin pentru a calma punctele de tensiune între cele două țări. Donald Trump și Angela Merkel, au arătat, de asemenea, diferențe cu privire la chestiuni precum imigrația sau comerțul ca și declarațiile administrației SUA cu privire la protecționism, în timp ce Germania are interesul de a-și promova exporturile”.

Politico.eu remarcă faptul că ”obiectivul principal  al doamnei Merkel a fost de a-i dovedi lui Donald Trump că Germania a fost un prieten, nu un dușman. Ea a decis să evite subiecte controversate.

Merkel a reafirmat angajamentul unor mari companii din Germania, printre care BMW și Siemens, de a continua producția în SUA. Ea a repetat promisiunea Berlinului de a cheltui mai mult pe apărare și a mulțumit SUA pentru rolul central jucat în reinventarea Germaniei de după război”.

 

Spitalele britanice, marele bolnav al Brexitului, iată titlul unui articol al Agenției France Presse.

Spitalele britanice întâmpină deja probleme în ceea ce priveşte recrutarea de personal, iar Brexitul ar putea să complice şi mai mult această sarcină, în contextul în care infirmierele şi medicii europeni sunt tot mai reticenţi să se ducă să muncească peste Canalul Mânecii, scrie AFP.

Numărul noilor infirmiere şi infirmieri europeni din sistemul de sănătate public a scăzut cu 90% de la referendumul de pe 23 iunie, potrivit unor date publicate în ianuarie de către Consiliul infirmierilor şi moaşelor britanice (NMC).

Doar 101 s-au înscris în decembrie, faţă de 1.304 în iulie. Altă cifră frapantă: peste jumătate dintre medicii europeni instalaţi în Regatul Unit se gândesc să părăsească ţara, potrivit unui studiu al Ordinului medicilor britanici (GMC) publicat la sfârşitul lui februare.

Însă premierul britanic Theresa May refuză să garanteze drepturile celor trei milioane de cetăţeni europeni, înainte să obţină asigurări similare pentru cei 1,2 milioane de britanici care trăiesc în UE.

Juan Pons, infirmier spaniol în vârstă de 41 de ani, instalat în Marea Britanie de 17 ani spune că, înainte, toate infirmierele (spaniole) voiau să vină în Marea Britanie, însă acum se orientează către alte ţări, precum Franţa.

În plus, discursuri rasiste îi descurajează pe străinii din insulă.

Pe reţelele de socializare mi se spune în toate felurile. Într-o zi, o infirmieră poloneză mi-a spus, plângând, că un pacient tânăr a refuzat îngrijirea pe motiv că este străină”, declară el.

 

La trei ani de la anexarea Crimeei de către Rusia, ziarul francez le Figaro face o excursie în peninsulă și vorbește despre un război mai puțin cunoscut: cel al bisericilor.

Biserica Patriarhiei de la Kiev, Simferopol, este lipsită de încălzire, dar acesta este singurul loc din Crimeea unde zeci de credincioși, care participă la slujba de dimineață, se simt încălziți. Deși de confesiune ortodoxă, ca și vecinii lor, ei refuză "legea invadatorului".

Născută în urma independenței Ucrainei în 1992, după căderea URSS-ului, Biserica Ortodoxă a Patriarhiei Kiev este văzută de către noii stăpâni ruși ai peninsulei ca o relicvă anacronică a vechii ordini ucrainene. Pentru Biserica Ortodoxă din Crimeea, atașată la Patriarhatul Moscovei și în mod tradițional loială Kremlinului, biserica ucraineană este un concurent. Printre credincioșii Bisericii de la Kiev, există un mare număr de ucraineni proveniți din vestul țării, pro-europeni, și care  s-au stabilit aici în perioada independenței Ucrainei.

Un alt vestigiu ucrainean în Crimeea, Biserica Ortodoxă Greacă Unită cu Roma, practic a dispărut din peisaj. La data de 15 martie 2014, episcopul său, părintele Nikolai, a fost arestat de trupele rusești, chiar în timpul slujbei.

De la anexarea Crimeei, statul rus a investit masiv în restaurarea și construirea de biserici ale Patriarhiei Moscovei. Nu mai puțin de zece noi lăcașuri de cult sunt construite în Sevastopol, care are deja șaizeci de biserici.

În Simferopol  se lucrează intens la renovarea iconostasului marii catedrale Nevksi, în timp ce capela adiacentă, dedicată botezului copiilor, este în construcție. "Spre deosebire de guvernul ucrainean, Putin, astăzi, ne dă bani," spune Nadezhda o credincioasă care calcă cu entuziasm marmura imaculată a catedralei Nevski, departe de sărăcia care-i amenință pe frații săi ortodocși supuși Kievului.

Revista presei internaționale din 20 martie 2017
671