Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Împăratul Japoniei la un pas de abdicare (BBC)

akihi_bun.jpg

Împăratul Akihito la Tokyo, ianuarie 2016
Image source: 
REUTERS/Toru Hanai

Guvernul Japoniei a adoptat o lege care va permite abdicarea împăratului Akihito. Acesta se declară prea slăbit la vârsta de 83 de ani pentru a-şi duce la capăt obligaţiile regale, iar legea va permite abdicarea sa şi succesiunea la tron a prinţului Naruhito, anunță BBC.

Până în acest moment, legislaţia japoneză nu avea nicio prevedere cu privire la abdicarea unui rege, pentru că acesta este aşteptat să conducă până la moarte. Acum, legea de abdicare se va îndrepta spre legislativ, unde există susţinerea necesară pentru a trece fără nicio problemă şi ar permite abdicarea lui Akihito.  Între timp, şeful cabinetului a declarat că guvernanţii se aşteaptă ca legea să treacă fără probleme de Parlament.

Dacă împăratul decide să renunţe la tron, atunci ar fi pentru prima dată în ultimii 200 de ani când un monarh japonez ia această decizie. În 1817, japonezii asistau la retragerea de la tron a împăratului Kokaku.

Împăratul Akihito are probleme grave de sănătate, acesta fiind operat în trecut pe cord deschis şi a primit tratament pentru cancer la prostată. El ia în considerare retragerea deşi este iubit şi venerat de mulţi japonezi după aproape trei decenii petrecute pe tron.

Actualul împărat a preluat puterea în 1989, după moartea controversatului împărat Hirohito. Abdicarea ar urma să aibă loc în decembrie 2018.

Constituţia îi interzice împăratului să facă comentarii cu privire la politică, deci acesta nu a putut să-şi declare în mod deschis dorinţa de abdicare.

Prinţul Naruhito va urca imediat după abdicare pe tronul Crizantemei, dar acestuia nu i se va permite să se retragă de la putere prin aceeaşi lege adoptată de Guvern.

Femeile nu pot moşteni tronul japonez, iar prinţesa Aiko nu va putea să-i urmeze prinţului Naruhito.

 

Preşedintele Donald Trump a negat că i-a cerut directorului demis al FBI, James Comey, să renunţe la ancheta care-l viza pe fostul consilier pentru securitate internă Michael Flynn. De asemenea, preşedintele a condamnat o ”vânătoare de vrăjitoare” împotriva administraţiei sale, scrie Reuters.

Într-o conferinţă ţinută la Casa Albă, Trump a negat vehement că i-ar fi cerut lui James Comey să renunţe la investigaţia care-l viza pe Flynn. De asemenea, preşedintele american a dat dovadă de un ton sfidător cu răspunsuri monosilabice şi replica ”următoarea întrebare”.

Aceasta este prima conferinţă de presă a preşedintelui după publicarea unui raport al lui James Comey, în care este acuzat că i-a cerut în mod direct să renunţe la investigaţia care-l viza pe Flynn pentru legăturile sale nedivulgate cu Rusia.

Întreaga chestie este o vânătoare de vrăjitoare şi nu există niciun pact secret între mine sau campania mea şi agenţii ruşi - dar întotdeauna pot să vorbesc doar pentru mine”, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Columbiei, Juan Manuel Santos. Anterior, Trump criticase numirea lui Robert Mueller ca procuror special pentru investigaţia cu privire la Rusia.

În ultima săptămână, miliardarul republican a jonglat de la un scandal politic la altul, pornind de la demiterea neaşteptată a directorului FBI, James Comey, şi până la primirea ministrului Serghei Lavrov şi ambasadorului Serghei Kişliak în Biroul Oval.

În timpul întâlnirii extrem de controversate, preşedintele este bănuit că le-ar transmis diplomaţilor ruşi o serie de informaţii clasificate despre un complot al Statului Islamic, care au fost primite de la Tel Aviv.

 

Forţele americane au efectuat un atac aerian asupra unor forţe siriene, în sudul ţării, unde acestea pregăteau poziţii de luptă într-o zonă protejată, au declarat oficiali americani pentru The Associated Press.

Un tanc, un buldozer şi trupe au fost vizate în acest atac au precizat oficialii citaţi. Însă era neclar dacă trupele erau ale Guvernului sirian sau dacă erau aliaţi ai acestuia. Un oficial a declarat că forţe loiale regimului lui Bashar al-Assad au pătruns într-o zonă de ”dezescaladare” fără autorizaţie şi au fost considerate drept o ameninţare la adresa trupelor aliate Statelor Unite de acolo. Atacul a fost efectuat în scop defensiv, în vederea protejării aliaţilor Statelor Unite, au subliniat oficialii citaţi. Era neclar dacă în zonă se aflau trupe americane. Pe de altă parte, preşedintele sirian Bashar al-Assad s-a întâlnit cu un consilier irakian în domeniul securităţii naţionale pentru a discuta măsuri în vederea coordonării forţelor militare ale celor două ţări în campania împotriva terorismului, de-a lungul frontierei siriano-irakiene, potrivit agenţiei siriene de ştiri.

Al-Assad şi Faleh al-Fayad au discutat despre măsuri ”practice” vizând o consolidare a cooperării în lupta împotriva terorismului, potrivit agenției Sana, care se referă prin această expresie la războiul împotriva Grupării Statul Islamic.

Cucerirea provinciei Deir Ezzor, bogată în petrol, situată de o parte şi alta a frontierei siriano-irakiene reprezintă o prioritate, au declarat oficiali sirieni.

O nouă ofensivă se află în curs în estul ţării, într-o zonă în care rebeli susţinuţi de Statele Unite luptă, de asemenea, împotriva Statului Islamic.

Revista presei internaționale la RFI
620