Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poate uraganul Harvey să-i relanseze mandatul lui Trump? (Newsweek)

trump_harvey.jpg

Președintele Donald Trump și soția sa Melanie la sosirea la Austin (Texas), marți 29 august 2017
Image source: 
REUTERS/Carlos Barria

Istoria Americii oferă exemple în acest sens, arată revista americană Newsweek.

Președintele Trump este extrem de conștient de moștenirea uraganului Katrina și de modul în care răspunsul federal nepotrivit a marcat probabil punctul cel mai de jos al administrației lui George W. Bush.

Președinții, inclusiv Trump, au învățat că un răspuns slab la un dezastru poate fi echivalent cu o condamnare la moarte politică. Răspunsul dureros de lent al lui George Bush jr. la uraganul Katrina a fost în contradicție cu răspunsul federal rapid la atacurile din 11 septembrie 2001. Haosul din Superdome, livrarea greoaie de hrană și apă către refugiații orașului și bătăliile politice dintre autoritățile federale, statale și locale au făcut din Katrina un adevărat obiect de studiu privind modul în care nu trebuie răspuns unui dezastru.

Haosul din Houston ar putea, totuși, să acționeze ca o rampă de relansare pentru Donald Trump,care și-ar putea îmbunătăți scorul scăzut din sondaje. Răspunsul președintelui Bill Clinton la atacul terorist din Oklahoma City s-a dovedit a fi un moment crucial în dificilul său prim mandat, reușind să reunească țara după explozia care a lăsat în urmă 168 de morți.

De Herbert Hoover ne amintim în primul rand pentru răspunsul sau insuficient la Marea Criză, care l-a scos din Casa Albă în 1932. Dar trebuie spus că el a devenit președinte în mare parte datorită răspunsului la inundațiile de pe fluviul Mississippi din 1927.

În fața inundațiilor istorice din 1927, președintele Calvin Coolidge a făcut apel la Hoover, secretarul său pentru comerț. El l-a însărcinat să conducă eforturile de salvare și să găsească o modalitate de a preveni inundații viitoare prin ruperea digurilor de-a lungul celei mai lungi căi navigabile a Americii. Hoover a candidat pentru Casa Albă în anul următor, iar "marele inginer" și-a câștigat cu ușurință nominalizarea republicană și apoi, președinția.

 

Presa franceză analizează discursul rostit marți de președintele Macron în fața ambasadorilor. Un discurs în care și-a fixat ca priorități lupta împotriva terorismului islamist dar și reformarea Uniunii Europene.

Le Figaro îl citează pe președintele Macron: "Locul suveranității noastre este astăzi Europa". Dar ziarul vede o contradicție între ambiția europeană  a președintelui și interesul național. Emmanuel Macron, trebuie să-și țină dubla promisiune de a-i aduce pe alegătorii săi mai aproape de Europa și de a calma "mânia, neliniștea și îndoielile" multor altora.

Cum?  „Gândind o Europă în formate diferite“, a spus el, în timp ce alții au vorbit despre diferite viteze sau cercuri concentrice.
Sub semnul incertitudinilor date de alegerile din Germania de peste numai trei săptămâni, președintele Macron încă nu poate să clarifice modul în care intenționează să redemareze „motorul“ franco-german. Depinde mult de culorile coaliției care se va instala la Berlin după 24 septembrie.

Pentru Le Monde, Emmanuel Macron s-a prezentat ca președinte al unei ”diplomații care protejează”. La conferința ambasadorilor, el a declarat că prioritatea reală este lupta împotriva „terorismului islamic“.

Însă relansarea Uniunii Europene rămâne mai mult decât oricând axa politicii macroniene. Președintele francez a anunțat, fără a da detalii, că va propune în câteva săptămâni o serie de teme de reformă pentru Uniune și zona euro.

Iar Le Monde îl citează pe președinte care spune că  „Europa trebuie să aibă curajul de a examina caracteristicile care au făcut-o de neînțeles pentru cetățenii săi.“

Libération scrie că, dacă Franța urmează să fie "transformată", atunci Europa trebuie "refăcută". Liderul francez și-a reafirmat intenția de a propune statelor europene "noi progrese". El va face acest lucru după realegerea probabilă a cancelarei Angela Merkel pe 24 septembrie. „Vă asigur“, a spus Macron, că nu se pune problema unor „modificări la tratatele deja  existente“. Un răspuns á la Nicolas Sarkozy... remarcă Libération.

 

Dar cum se văd de la Berlin propunerile lui Emmanuel Macron?  Merkel sprijină viziunea președintelui francez  asupra reformei zonei euro, scrie Financial Times.

Angela Merkel a afirmat că susține propunerile lui Emmanuel Macron pentru un buget al zonei euro și un ministru al finanțelor cu sediul la Bruxelles. Comentariile, făcute la tradiționala conferință de presă estivală de la Berlin, au fost cea mai clară indicație că Angela Merkel intenționează să facă din reforma zonei euro o prioritate-cheie, în caz că va câștiga alegerile.

Dar specialiștii subliniază faptul că percepțiile franceze și germane asupra integrării zonei euro încă diferă foarte mult, iar doamna Merkel a spus că nu există încă nicio idee clară cu privire la atribuțiile unui ministru de finanțe pentru zona euro.

În ultimul timp, Macron și-a intensificat apelurile inițiate de un grup din zona euro condus de Italia, pentru un buget comun care să finanțeze investițiile pentru stimularea creșterii economice și cu  efect stabilizator în timpul crizelor economice.

Însă propunerea Angelei Merkel privind bugetul zonei euro este mai puțin ambițioasă – ar fi un fel de fond pentru a recompensa țările care realizează reforme structurale. Ea a spus că are în vedere un buget alcătuit din "contribuții mici" și nu de ordinul a "sute de miliarde de euro".

Dar chiar și o idee atât de modestă ar putea fi riscantă pentru Abgela Merkel. Alegătorii germani suspectează că orice reformă a zonei euro este o încercare de a se pune mâna pe banii germani  câștigați cu greu. Germanii se tem așadar că zona euro ar putea deveni o uniune de transfer, în care țările membre pot emite datorii comune. Cancelara Merkel a exclus deja orice împărțire a datoriilor.

Revista presei internaționale din 31 august 2017
546