Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”A sosit timpul Kurzilor?” (Courrier International)

kurdistan_petrol.jpg

Muncitor kurd pe un câmp petrolier din provincia Dohuk, din nordul Irakului
Image source: 
Getty Images

În trecut, acest popor cu peste 40 de milioane de suflete a ratat întâlnirea cu istoria, a fost mereu sacrificat de cei puternici și incapabil de a se uni în momente cheie. Astăzi, 5 milioane de kurzi irakieni speră să obțină independența în referendumul  din 25 septembrie, scrie Courrier International.

Regiunea autonomă a Kurdistanului irakian pare a fi singulară în lumea arabo-musulmană: promovează democrația, egalitatea de gen, se proclamă seculară și își menține prietenia cu Israelul.

Confruntată cu amenințarea Daech, după înfrângerea trupelor irakiene, armata kurdă, Peshmerga (în traducere "cei care merg la întâlnirea cu moartea") a apărut ca unicul recurs. Acest popor, care de mult timp nu avea "alți prieteni decât munții", s-a făcut util în ochii gigantului american, în speranța de a obține aprobarea sa pentru independență.

Regiunea autonomă cunoscută sub numele de "celălalt Irak" a reușit să funcționeze destul de bine din punct de vedere economic. A întreținut alianțe aproape nefirești cu Turcia și Iran, două țări care ar putea avea multe de pierdut din cauza unui stat kurd independent. 

Puterea centrală irakiană, cu care autoritățile kurde se află încă în conflict pentru împărțirea veniturilor din petrol, nu poate rămâne indiferentă dacă nordul își declară independența. În plus, rămân tribalismul și corupția printre liderii regiunii, care ar putea pune în pericol crearea noului stat.

Înconjurați de amenințările islamiste și de dușmani puternici, slăbiți de diviziunile interne, vor rezista kurzii în aventura lor independentistă? <Kurzii nu pierd niciodată, căci sunt stăpâni ai durerii lor>, scrie poetul kurd Salim Barakat. Și poate, și ai destinului lor”, adaugă Courriel International.

 

Știți care a fost cea mai generoasă țară pentru refugiați, în 2016? Nu, nu a fost Germania. Nici Suedia, nici Italia. Ci Uganda, scrie revista germană Der Spiegel:

În 2016, nicio altă țară nu a primit mai mulți migranți decât Uganda. Există mult spațiu în regiune, deoarece ugandezilor nu le place să se stabilească în zona de la izvoarele Nilului, care curge din Lacul Victoria spre nord. Pământul este arid și clima fierbinte. Dar pentru locuitorii din Sudanul de Sud care fug de război, este un loc sigur.

Politica Ugandei privind refugiații a dus la acceptarea până acum a aproape 1 milion de refugiați sudanezi. Aceasta a fost facilitată și de cultura comună Kakwa și a altor grupări etnice care trăiesc pe ambele părți ale frontierei desenate de britanici la sfârșitul secolului al XIX-lea. 

De zeci de ani a existat trafic de frontieră între sudul Sudanului și Uganda și nu există aproape deloc diferențe culturale. În plus, mulți ugandezi sunt pe deplin conștienți de faptul că există motive întemeiate pentru a fugi într-o țară vecină. În Uganda de Nord, armata de rezistență a războinicului și presupusului criminal de război Joseph Kony, a terorizat populația timp de mai bine de 20 de ani.

Au existat, desigur, plângeri din partea comunităților gazdă că povara a devenit prea mare, împreună cu rapoarte izolate de conflicte asupra resurselor limitate. Dar guvernul și lucrătorii umanitari folosesc aceste avertismente pentru a cere comunității internaționale mai mult ajutor, astfel încât să poată oferi în continuare un tratament atât de prietenos refugiaților.

Astfel că taberele au devenit sate, iar afluxul de alimente, apă și consumabile medicale de la organizațiile de ajutor internațional se traduce într-o mulțime de bani care vin în țară.  Și aproximativ 40 de organizații umanitare angajează mii de oameni, majoritatea ugandezi”.

 

Sunt cerealele de la micul dejun periculoase pentru sănătate? Le Nouvel Observateur atrage atenția asupra acestui aspect:

Știm că, în general, cerealele nu sunt tocmai ideale pentru micul dejun: prea multă sare, prea mult zahăr, prea multe grăsimi. Potrivit Generation Future, un ONG specializat în probleme de sănătate ecologică, cerealele sunt, de asemenea, saturate cu ... glifosat. Este erbicidul chimic cel mai utilizat pe scară largă, un pesticid, despre care cercetătorii cred că este, probabil, cancerigen .

În Franța, Agenția Națională de Sănătate a Alimentelor, Mediului și Muncii a stabilit că riscurile de cancer cauzat de glifosat sunt „relativ limitate“.

Apoi, în afară de a fi un agent posibil cancerigen, glifosatul este suspectat de a fi teratogen – adică poate cauza malformații congenitale la copii - și hepatotoxic. Adică distruge celulele ficatului. Este tot atât de adevărat că, până în prezent, nu există dovezi științifice că reziduurile prezente în dieta noastră sunt suficient de numeroase pentru a avea cu adevărat consecințe asupra sănătății.

Soarta acestei substanțe numite glifosat se află în așteptare la Comisia Europeană. Mai multe țări, inclusiv Franța, încearcă, în numele cerințelor de sănătate publică, să nu-i reînnoiască omologarea. Dar lobby-urile veghează...

Revista presei internaționale din 15 septembrie 2017
448