Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa, un pitic al inteligenței artificiale (Le Point, Le Soir)

inteligenta_artificiala.jpg

Image source: 
pixabay.com

Liderii europeni ar putea decide, la summitul de la Tallin, din 29 septembrie schimbarea modului de impozitare a giganților internetului. Însă aceasta va rezolva și problema rămânerii în urmă a europenilor pe terenul înaltelor tehnologii?

După cum atrage atenția publicația franceză Le Point, Europa rămâne un pitic al inteligenței artificiale.  Iar Vechiul Continent trebuie să găsească echilibrul necesar între impozitare și nevoia de a căpăta o mai mare greutate în acest univers.

Ideea este de a impozita cifra de afaceri și nu profitul declarat. E adevărat, astăzi, pierderea estimată pentru Europa este importantă: 5,4 miliarde de euro. Dar răspunsul european trebuie să implice, de asemenea, o strategie industrială reală și posibilitatea de a crea campioni IT pe teritoriul nostru.

Pentru moment, giganții Internetului, precum Google, Apple, Facebook, Amazon (așa-numita GAFA), precum și Microsoft, Alibaba sau Tencent sunt cu un mare pas înainte față de Europa.

Într-un raport publicat în mai 2017, pe baza numărului de referințe de cercetare referitoare la inteligența artificială, prima țară din Uniune, Germania, este doar a cincea în clasamentul mondial,  dominat de China și Statele Unite. Franța este a opta, în spatele Indiei.

Dar, în timp ce inteligența artificială schimbă deja jocul în industria auto, medicină, finanțe sau chiar în cucerirea spațială, Europa nu poate lipsi de la acest Eldorado, scrie Le Point.

În Belgia, Le Soir susține că este timpul să reformăm sistemul fiscal european:

"Provocarea se află la nivelul Europei. Faptul că GAFA și alții au simplificat viețile multora dintre noi, și asta, la un cost redus, nu poate justifica în vreun fel sustragerea lor de la impozitare. Însă constatarea inechității nu este, din păcate, suficientă pentru a o eradica. Avem nevoie de o revizuire completă a sistemelor noastre fiscale, care nu sunt adaptate activității acestor companii virtuale. În joc e chiar credibilitatea Europei”.

 

S-ar putea răzgândi kurzii în problema referendumului pentru independență? The Economist atrage atenția asupra riscurilor din regiune.

Rezervele uriașe de petrol și statutul disputat al enclavei Kirkuk au dat regiunii reputația unui butoi de pulbere. Provincia multietnică din nordul Irakului se află dincolo de Regiunea Autonomă Kurdă, dar este condusă de kurzi și revendicată de arabii din Bagdad. Pentru localnici, ambiguitatea a avut avantajele sale. Luptătorii kurzi din Peshmerga i-au asigurat securitatea; Guvernul irakian a achitat notele de plată.

Până acum, nimeni nu a aprins vreodată focul aici. Dar referendumul unilateral pentru independență, pe care kurzii îl plănuiesc pentru 25 septembrie, ar putea schimba dramatic situația. Forțele rivale kurde și arabe se întâlnesc în  Kirkuk, iar locuitorii, obișnuiți cu statutul de nesupuși, sunt acum speriați.

Masoud Barzani, președintele Kurdistanului irakian, pare ferm în hotărârea sa de a organiza referendumul. Și nu doar în cele trei provincii ale teritoriului kurd, ci și în Kirkuk dar și în alte provincii pe care forțele sale le-au confiscat de la jihadiștii statului islamic. Primul ministru al Irakului, Haider Abadi, a denunțat votul drept neconstituțional

Barzani speră însă că aliații săi occidentali, care au susținut mai întâi crearea regiunii autonome kurde în 1991, vor susține și acum Kurdistanul. Dar americanii au dat semne clare că acordă prioritate viitorului Irakului, înaintea celui al kurzilor.

Iar kurzii în sine sunt profund divizați și deja mulți politicieni kurzi sunt îngrijorați de perspectiva referendumului.

Dintre cele 30 de milioane de kurzi din Orientul Mijlociu, cele 6 milioane din Irak se bucură de cele mai multe drepturi. Acum, mulți se tem că tocmai autonomia, pe care au păstrat-o timp de 26 de ani, poate fi în pericol.

Unii vorbesc chiar de un precedent. În 1946, tatăl lui Masoud Barzani, Mustafa, a condus forțele kurde în declararea unei republici kurde în orașul iranian Mahabad. După ce și-a pierdut sprijinul internațional, republica s-a prăbușit în mai puțin de un an.
 

Se întoarce Silvio Berlusconi? Ajuns la vârsta de 81 de ani, el a anunțat că vrea să-și reprezinte partidul Forza Italia în următoarele alegeri legislative, care ar trebui să aibă loc cel mai târziu în martie 2018

Berlusconi se află într-o formă excelentă, scrie ediția italiană a  Huffington Post. Iar la centru-dreapta, el nu are moștenitori, se află, practic, singur pe scenă - în ciuda tuturor condamnărilor și criticilor.

Și ziarul La Stampa încearcă să explice fenomenul Berlusconi:

"Fabrica italiană a liderilor este, în mod evident, în mare scădere. Sau, cel puțin, nu e în stare să producă pe cineva capabil a înlocui un personaj atât de puternic precum Berlusconi. Romano Prodi, ultimul care a reușit, este acum la pensie. Iar cei mai tineri se confruntă cu schimbările de dispoziție ale unei țări precum a noastră, unde reînnoirea generațiilor este evocată în mod constant, dar întotdeauna amânată”, notează la Stampa.

Politico remarcă faptul că Berlusconi vrea să revină pe o agendă pro-europeană a politicilor comune privind apărarea, relațiile externe, industria și fiscalitatea.

Lui Berlusconi îi este deocamdată interzis accesul în funcții publice până în 2019, în urma unei condamnări pentru fraudă, dar el a atacat hotărârea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului  și așteptă decizia în noiembrie. El spune că se așteaptă ca Europa să-i restabilească în întregime onoarea.

Revista presei internaționale din 19 septembrie 2017
234