Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România trebuie să evite asocierea cu "băieții răi" din Europa Centrală

proteste.jpg

Proteste antiguvernamentale și pro-UE în Piața Victoriei, București, februarie 2017
Image source: 
Facebook / Octav Drăgan

Acesta este titlul unui articol din ediția electronică a cotidianului britanic de afaceri Financial Times. Cu o democrație fragilă înainte de 1939 și izolată sub Nicolae Ceaușescu, România este astăzi o societate mai deschisă și mai orientată spre exterior ca oricând, din ce în ce mai încrezătoare în destinul ei european, scrie FT.

În prima jumătate a acestui an, s-a lăudat cu cea mai rapidă economie a blocului comunitar. Dar prosperitatea și stabilitatea viitoare a României, depind de felul în care clasa politică, mediul de afaceri și societatea în ansamblul său își vor demonstra voința și capacitatea de a se angaja în faza următoare a dezvoltării Europei.

Guvernele vest-europene sunt îngrijorate de comportamentele provocatoare și tendințele nedemocratice din Europa Centrală și de Est, în special din Ungaria și Polonia. Pentru România, interesul fundamental este să evite plasarea alături de "băieții răi" ai jumătății ex-comuniste a Europei, pierzându-și astfel influența în UE.

În al doilea rând, România trebuie să continue să-și consolideze finanțele publice și competitivitatea economică până la punctul în care ar putea intra într-o zi în zona euro.

După ce în februarie au izbucnit protestele masive de stradă, se pare că societatea românească a ajuns la maturitate și nu mai tolerează abuzul flagrant de putere al clasei politice.

Întrebarea este când și în ce măsură noile generații vor avea șansa să își asume responsabilitatea pentru a se asigura că România joacă un rol deplin și constructiv în viitorul Europei”, încheie FT.

 

Mai multe publicații internaționale analizează intențiile președintelui Donald Trump de a revizui acordul nuclear cu Iranul.

USA Today amintește că Donald Trump și Benjamin  Netanyahu s-au întâlnit cu ocazia Adunării Generale a  Organizației Națiunilor Unite. Iar liderul israelian i-a mărturisit șefului de la Casa Albă: ”aștept cu nerăbdare să discutăm despre modul în care putem aborda ceea ce pe bună dreptate numiți teribila înțelegere cu Iranul".

Liderul israelian consideră arma nucleară iraniană drept o amenințare existențială pentru țara sa. El  spune nu poate avea încredere  că Teheranul își va respecta angajamentele - și așteaptă ca Statele Unite fie să "repare" acordul, fie să-l elimine cu totul.

Trump, la rândul său, a sugerat de mai multe ori că ar putea să îngroape tratatul pe care predecesorul său Barack Obama l-a încheiat în 2015. Iranul a fost de acord să renunțe la programul său nuclear, în timp ce SUA și aliații au redus mult sancțiunile economice.

Pentru Le Monde, Donald Trump reprezintă un pericol deosebit în afacerile internaționale: nu-și citește dosarele, nu le cunoaște. El decide după propriile intuiții,  după ce spune anturajul său ori după convingerile sale radicale. Președintele dorește acum să impună o renegociere drastică a acordului și să forțeze Iranul să-și asume responsabilitatea pentru un eventual eșec - ceea ce ar permite Statelor Unite să pună din nou republica islamică sub un embargo economic strict.  Toți partenerii SUA  din acordul de la Viena se opun politicii lui Trump, pe care pe bună dreptate o numesc iresponsabilă.

Washington Examiner explică la rândul lui de ce Iranul este totuși mai periculos decât Coreea de Nord:

”Ambele sunt regimuri necinstite, care sfidează valorile universale și normele internaționale. În ambele cazuri, programul nuclear este un fel de garanție pentru supraviețuire.

Pe de altă parte, supraviețuirea regimului iranian depinde de exportul terorismului și extremismului. Teheranul  comandă cea mai largă rețea de forțe militare șiite din Orientul Mijlociu, responsabile de propagarea violenței sectare în Irak, Siria, Liban și Yemen, printre altele.

În acest sens, ambițiile nucleare ale Iranului nu pot fi percepute separat de celelalte amenințări, ceea ce face ca programul nuclear al Iranului să fie diferit de cel al Coreei de Nord”.

 

Și întoarcem privirea către Myanmar, care nu face decât să urmeze modelul deja cunoscut în care începe purificarea etnică peste tot în lume. Este constatarea pe care o găsim în New York Times.

Conceptul de auto-determinare națională, ideea că o națiune ar trebui să aibă dreptul de a-și alege liber statutul său politic, este un principiu central al sistemului internațional, explică NYT. Dar cercetătorii au recunoscut de mult timp că există o problemă inerentă autodeterminării, care poate să o facă exact dușmanul libertăților pe care intenționează să le protejeze.

Cercetătorii din domeniul psihologiei politice au constatat de mult că atunci când liderii îi exclud pe alții ca fiind diferiți și amenințători, aceasta poate întări sentimentul identității și coeziunii grupului majoritar.

În perioadele de revoluție politică, atunci când identitatea națională se află sub presiune și diferite grupuri concurează pentru pretenții la autodeterminare, conceptul poate da un impuls violenței în masă și chiar genocidului împotriva celor considerați a fi străini”, scrie NYT.

În schimb, Al Jazeera pune tensiunile etnice din Myanmar  pe seama comerțului cu jad. Țara deține unele dintre cele mai mari rezerve din lume de jad de cea mai bună calitate.

Industria legată de celebra piatră verde a depășit 30 de miliarde de dolari în 2014. Dar nici un cent nu ajunge la oamenii obișnuiți.
Printre principalii beneficiari ai comerțului se numără foștii și actualii oficiali guvernamentali și militari.

Cele mai multe pietre fac obiectul contrabandei de-a lungul graniței cu China. Fiind una dintre cele mai prețioase resurse ale Myanmarului, jadul este legat de conflictul etnic din statul Kachin sau de abuzurile pe care Armata le comite împotriva minorității Rohingya.

Revista presei internaționale din 20 septembrie 2017
263