Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Catalonia: cum se declară, de fapt, independența? (Financial Times)

catalonia.jpg

Demonstrație pro-independență la Barcelona, 2 octombrie 2017
Image source: 
REUTERS/Enrique Calvo

Situația din Catalonia continuă să țină capul de afiș în presa europeană. Dar ce înseamnă, de fapt,  "declararea independenței"? - întreabă Financial Times.

Parlamentul catalan dispune de o serie de opțiuni dacă vrea să meargă în această direcție. Ar putea emite o declarație unilaterală de independență, spunând că, din acel moment, Catalonia este un stat independent de facto. Unele instituții sunt deja în slujba independenței, potrivit oficialilor catalani: guvernul catalan a sporit personalul de la agenția fiscală din Barcelona, ​​de exemplu. Poliția catalană, duminică, părea deja să se alăture separatiștilor. Dar există și alte opțiuni, mai moderate. De exemplu, guvernul ar putea spune că provincia are acum "dreptul" la independență și că va începe o perioadă de discuții cu statul spaniol și cu UE. De asemenea, guvernul ar putea folosi impulsul votului pentru a chema noi alegeri regionale, în vederea obținerii unui un mandat mai puternic, scrie FT.

În ciuda impasului, societatea trebuie să-și păstreze speranța, scrie ziarul catalan La Vanguardia:

"Este dezolant. Deoarece nimeni nu poate fi mândru de aceste evenimente. Nimeni nu se poate pretinde câștigător. În primul rând, să nu ne lamentăm. Este nevoie de un dialog imediat. Propunem crearea unei comisii independente, compusă din avocați și personalități proeminente, ceea ce ne va permite să schițăm o ieșire din partea guvernului spaniol și a Generalității  Catalunyei. O propunere care, odată validată de autoritățile politice, poate fi supusă votului liber și pașnic al societății catalane ".

Iar în Franța, Le Nouvel Observateur dezvăluie că buletinele de vot pentru referendumul catalan au fost ascunse ... în Hexagon, mai precis în Pirineii Catalani.

Informația, dezvăluită de ziarul catalan Ara.cat, a fost confirmată  pentru revista franceză de un oficial politic al provinciei. Totul a fost decis acum trei săptămâni, când guvernul spaniol a confiscat 10 milioane de buletine de vot în Spania. 

Organizatorii referendumului catalan au căutat planul B. Și au găsit soluția de cealaltă parte a frontierei: „Între 6 și 7 milioane de buletine de vot au fost tipărite în cele din urmă în Franța“, spune sursa citată de revista franceză.

"Cel mai complicat lucru a fost să le trimiți discret la viitoarele secții de votare. Un întreg batalion de contrabandiști anonimi s-a mobilizat și le-a transferat în mod ilegal în Spania, cu autobuze, dubițe și zeci de mașini particulare”.

 

Publicațiile europene încep să priveasca mai atent către viitoarea coaliție guvernamentală de la Berlin. Va însemna aceasta o schimbare a cursului în politica europeană?

Der Spiegel crede că "În politica europeană, posibila coaliție" jamaicană "ar putea fi la originea discordiei. Liberalii s-au poziționat în mod clar: doresc cât mai puțină integrare posibilă în zona euro, fără transferuri, fără "Fondul Monetar European". Cu ei în guvern (și posibil chiar și cu un ministru al finanțelor liberal), Germania cu greu poate merge în direcția lui Macron și a propunerilor sale".

Ambiții mari, marjă mică de manevră pentru președintele francez și planul său de a reforma Europa, scrie Le Figaro:
"Macron este, de asemenea, unul dintre cei mai mari perdanți.. ... Este foarte pozitiv faptul că Franța, după o lungă eclipsă, se exprimă în Europa. Dar cuvintele, după cum a arătat Barack Obama, sunt zero fără pârghiile de putere și abilitatea de a acționa. Ei bine, Merkel nu mai are mijloacele politice pe măsura intențiilor sale. Iar Macron nu are mijloacele economice pe măsura ambițiilor sale”.

 

Atentatul de la Las Vegas are deja consecințe politice, dar a fost urmat și de o cascadă de informații false pe rețelele sociale, scrie presa americană.

Evenimentele au suflat în pânzele democraților, în dezbaterea privind controlul armelor, remarcă Washington Post.

Unii democrați notabili din cadrul Congresului au mers atât de departe încât au acuzat lipsa de acțiune a colegilor lor pentru actiune, acuzând lobby-ul armelor și cerând schimbarea legilor privind deținerea de armament. Dar este aproape sigur că democrații nu vor obține aceste schimbări cât timp republicanii controlează Congresul.

New York Times scrie despre zvonurile și teoriile conspirațiilor care s-au răspândit în urma atentatului. Minciunile virale includ afirmații false despre autor dar și despre legile privind controlul armelor din statul Nevada.

Înainte ca poliția să publice numele atentatorului, unii bloggeri și utilizatorii de social media au arătat în mod incorect că autorul ar fi fost un bărbat numit Geary Danley. Într-un post eliminat mai târziu, blogul de dreapta, Gateway Pundit, îl definea pe Danley drept activist de extremă stângă .

Toate aceste afirmații sunt neadevărate. Zvonurile nefondate par să fi apărut pe platforma anonimă de mesagerie 4chan.

Alte referiri inexacte sunt legate de controlului armelor în statul Nevada. Unii susțin că armele automate sunt "deja ilegale" în Las Vegas.

Nu este tocmai adevărat. În primul rând, nu știm încă ce fel de arme a folosit atentatorul. Rapoartele de poliție sugerează cel puțin 10. Ritmul rapid în care a tras a condus la speculații cum că cel puțin o armă ar fi putut fi complet automată, adică un tip de mitralieră. Dar nimic nu fusese confirmat în momentul în care aceste mesaje fuseseră deja postate pe social media.

Mai multe state, precum Iowa și Hawaii, au restricții privind posesia de arme. Dar nu și în în Nevada, notează NYT.

Revista presei internaționale din 3 octombrie 2017
229