Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Trump al Cehiei” se pregătește de guvernare (AFP)

andrej_babis.jpg

Miliardarul Andrej Babis, liderul formațiunii politice Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO) la o dezbatere electorală, Praga, octombrie 2017
Image source: 
AFP via France24

Caruselul alegerilor europene din anul 2017, început cu Olanda, continuat cu Franța, Marea Britanie, Germania și Austria, nu s-a încheiat. Urmează Cehia...

După cum ne spune un comentariu AFP, alegerile generale din Cehia, de vineri și sâmbătă ar putea sufla puternic în pânzele euroscepticismului, odată cu victoria așteptată a miliardarului populist Andrej Babis, numit de presă  un „Trump sau un Berlusconi al Cehiei“.

El este șeful gigantului agrobusiness Agrofert, proprietarul a două ziare majore și deține a doua avere a țării.

Babis beneficiază de o puternică aversiune publică față de partidele politice, murdărite de scandalurile de corupție din ultimii ani. Și aceasta, chiar dacă el însuși are unele probleme cu justiția ca urmare a acuzațiilor de fraudă cu fonduri europene.

Critic față de zona euro și directivele de la Bruxelles, despre care consideră că limitează suveranitatea națională, miliardarul nu este însă ostil UE ca atare și nici nu e un susținător al unui așa-numit Tchéxit.

Un studiu sociologic recent prevede 31% din voturi pentru mișcarea, zisă centristă, a lui Babis, Acţiunea Cetăţenilor Nemulţumiţi (ANO).

Însă alegerile ar putea să aducă, de asemenea, o vizibilitate sporită  pentru Partidul Libertății și Democrației Directe, SPD, o formațiune de extremă dreapta, anti-imigrație și anti-UE.

Formațiunea este condusă de omul de afaceri ceho-japonez Tomio Okamura, și susține ieșirea din UE. Aceasta este creditată cu un scor între 7 și 10 la sută.

Alegerile legislative vor fi urmate în ianuarie de alegerile prezidențiale. Veteranul Milos Zeman, de 73 de ani, pro-rus, pro-chinez și anti-imigrație îl sprijină  pe Babis și va candida pentru un al doilea mandat de cinci ani.

 

Cazul Harvey Weistein preocupă în cel mai înalt grad presa internațională. Mai ales că mii de femei au povestit că au fost victime ale violenței sexuale, sub hashtagul  MeToo. Unii comentatori salută curajul femeilor, alții sunt sceptici în privința consecințelor campaniei.

Weinstein există peste tot, nu doar la Hollywood, scrie Die Welt:
"În școli și universități, întreprinderi și administrații, biserici și mass-media, în America și Europa, sub socialism și capitalism, în sisteme democratice și autoritare: peste tot, bărbații puternici încă mai cred că pot forța femeile să-și  abandoneze demnitatea".

Pe de altă parte Irina Asiova, cronicar  din Los Angeles pentru ziarul bulgar 24 de ore,  spune că există un mic detaliu pe care femeile americane le uită: ”Da, vreau să trăiesc într-o societate în care drepturile mele ca femeie sunt protejate. Însă ar fi trist să ajung la punctul în care oamenii să nu mai îndrăznească să mă complimenteze", scrie jurnalista, pentru ziarul bulgar.

Campania riscă să exacerbeze antagonismul dintre bărbați și femei, atrage la rându-i atenția The Daily Telegraph:
"Această mișcare nu are coerența intelectuală a feminismului din anii 1970 și 1980. Este obsedată de gen și de conceptul femeie-obiect, în loc să se adreseze altor forme de discriminare . Aceasta confirmă și întărește retorica amară ce opune femeile bărbaților, într-un mod care pare a fi mai curând retrograd decât eficient ". (Sursa: Eurotopics)

Și, în context, Le Nouvel Observateur, care citează o știre publicată pe 15 octombrie site-ul american BuzzFeed, a informat că justiția a ordonat echipei de campanie a lui  Donald Trump să predea toate documentele care pot fi legate de diverse acuzații de hărțuire sexuală. Ordonanța obligă echipa Trump să prezinte justiției toate documentele de care dispune în legătură cu orice "acuzație" care a vizat candidatul în timpul campaniei sale din 2016,  precum contact sexual nedorit sau comportament sexual inadecvat.

 

Încheiem cu câteva comentarii din presa americană de după preluarea orașului sirian Rakka din mâinile statului islamic. Ce urmează după? – se întreabă editorialiștii.

Pentru New York Times, ”Istoria va reține că bizarul pseudo-stat autonumit califatul statului islamic, bazat pe obiective iluzorii, creat de o hoardă globală de jihadiști și  care a impus cu forța o luptă pervertită împotriva viciului - a supraviețuit timp de trei ani, trei luni și optsprezece zile.

Dar  - spune NYT, citând experți în antiinsurgență - dacă ne uităm la mișcările care s-au dezvoltat de-a lungul timpului putem ajunge la concluzii diferite. Actualul califat s-a prăbușit, dar există în continuare pericole grave, deoarece tensiunile care au condus la apriția ISIS  sunt astăzi chiar mai mari decât în momentul respectiv”.

Los Angeles Times consideră că există deja semne că unii dintre militanți se transformă într-o forță insurgentă de gherilă mai aproape de sensul convențional al termenului. Grupul are și ramuri active în alte părți ale Orientului Mijlociu, în Africa și Asia.
În Siria și Irak, liderii islamici au știut să exploateze  nemulțumirile de lungă durată din rândul arabilor sunni. Aceștia au văzut adesea în liderii islamici  niște apărători împotriva conducătorilor corupți și abuzivi ai țărilor lor, chiar dacă nu au adoptat întotdeauna interpretarea extremă a legii islamice. Aceste nemulțumiri rămân nerezolvate și ar putea să reapară, spun analiștii.

Iar Washington  Post crede că tocmai această victorie va demonstra gradul de atașament al guvernului american față de cauza kurdă.
Administrația Trump nu a indicat încă dacă este pregătită să rămână în Siria de nord-est pentru a oferi protecție entității nou create de kurzi. Experiența din ultimele două zile a kurzilor din Irakul învecinat ar putea încuraja guvernul sirian să conteste enclava kurdă siriană, odată ce statul islamic este învins. La fel cum guvernul irakian s-a mobilizat pentru a scoate forțele kurde din orașul petrolier Kirkuk și din alte regiuni pe care kurzii le controlau.

Revista presei internaționale din 19 octombrie 2017
273