Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Xi Jinping, reformator sau lider autoritar?

xi_jinping.jpg

Președintele Chinei Xi Jinping
Image source: 
rfi.fr

Presa din întreaga lume este în aceste zile cu ochii pe Congresul Partidului Comunist Chinez. Unde liderul Xi Jinping va fi reconfirmat în fruntea acestei noi puteri globale.

Xi Jinping nu este un reformator, ci este cel mai autoritar lider din China de la Mao încoace - este verdictul dur dat de revista The Spectator.

Optimiștii speculează că acumularea de putere a lui Xi Jinping este preludiul unei reforme liberale explozive în cel de-al doilea mandat de cinci ani ca secretar general al partidului comunist.  Represiunea împotriva disidenței, respingerea influențelor străine și promovarea cultului liderului au determinat comentatorii să speculeze că regimul este mai slab decât pare și că, de fapt, Xi simte nevoia de a-și susține poziția. Uitați de capcanele ideologice; Conducerea Chinei tinde să se muleze pe vechile tendințe imperiale.

Credința pe care o avea Bill Clinton dar și alții că, pe măsură ce China va crește din punct de vedere economic, va deveni "din ce în ce mai mult mai mult ca noi", e contrazisă pentru totdeauna. Noul împărat va folosi cel de-al doilea mandat pentru a-și consolida puterea.

Pentru Washington Post, China se prezintă acum drept modelul "ce deschide o nouă cale" pentru lume.
Măsura în care modelul chinez este de succes sau chiar aplicabil în alte țări este, desigur, foarte discutabilă. (Deși este, de asemenea, adevărat că mulți oameni din afara Statelor Unite nu văd politica externă a Washingtonului drept un bun global indiscutabil și nici nu iau sistemul social american ca model).

China se confruntă cu "provocări serioase", scrie la rându-i Deutsche Welle.

Atât China, cât și restul lumii sunt în mijlocul unor "schimbări profunde și complicate". Liderul de 64 de ani a evidențiat sporirea influenței Chinei în lume și s-a referit la eforturile guvernului de la Beijing de a combate sărăcia și inegalitatea în propria țară. Observatorii sunt de părere că Xi va încerca la acest congres să pună bazele rămânerii sale la putere peste cei 10 ani obișnuiți, urmărind să pună astfel capăt și așa-numitei "conduceri colective".

De asemenea, delegații ar urma să aprobe preluarea în constituția partidului a moștenirii ideologice a președintelui Xi. Dacă numele său va fi preluat în înscrisurile din actul normativ de bază al partidului, Xi va fi ridicat la statutul istoric de care se mai bucură doar întemeietorul statului chinez Mao Tsetung și arhitectul reformării economice a țării Deng Xiaoping.

 

Continuăm cu câteva reacții după asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia.

Malta este un refugiu pentru crima organizată, avertizează Neue Zürcher Zeitung:

"Sistemul politic de pe această insulă mediteraneană este complet corupt. ... În ultimii ani, Malta a devenit o destinație populară, nu doar pentru cei care caută scutiri de impozite și pentru spălarea banilor, ci și pentru comerțul internațional cu droguri, contrabanda cu arme și traficul de ființe umane. Mai mult, insula este un refugiu popular pentru mafioți italieni și reprezentanți ai regimului Gaddafi care au fugit din Libia. Pe scurt, există o mulțime de bani care circulă pe insulă și care sunt folosiți nu doar pentru a mitui funcționarii și politicienii, ci și pentru a angaja ucigași de profesie. Deși nu auziți prea multe despre aceasta în mass-media străină, în Malta, bombele plasate în mașini și echipele crimei sunt metode populare pentru eliminarea rivalilor economici și a altor persoane incomode".

The Guardian scrie că dacă moartea lui Daphne Caruana Galizia ne reamintește de riscurile pe care și le iau reporterii, viața ei este o reamintire a valorii muncii lor. Ea a efectuat un serviciu extraordinar, dând dovadă că Malta a devenit stat insulă mafiot, a unei elite profund corupte, o țară a spălării de bani, a mitei, a violenței banditești, scrie ziarul britanic.

În Franța, L'Express relatează că aproape toți jurnaliștii maltezi s-au întâlnit joi pentru a afirma că nu se vor lăsa intimidați. Adunându-se în fața parlamentului din Valletta, sute de angajați din domeniul mass-media au fluturat mesaje și pagini de ziare stropite cu sânge, în timp ce fiul lui Daphne Caruana Galizia a făcut apel la demisia primului ministru laburist Joseph Muscat.

Așadar, care sunt reacțiile din presa care apare în micul stat insular din Mediterana?

Iată un exemplu care ilustrează amploarea tensiunii: Credeam că un asasinat nu se poate întâmpla în Malta – scrie ziarul Malta Independent.  Dar iată că e un mit. Unul nu cu mult diferit de credința în vrăjitorie sau în jocuri de noroc.

Am subevaluat lucrurile. Iar dușmanul vrea să știm că furia lui este vulcanică.

Vrea mai mult. Scopul asasinatului era să-i încurajeze pe alții.
Acum trebuie să găsim un răspuns cu adevărat proporțional.
Să fim conștienți de mizele reale.  Nu, nu a fost doar un atac asupra libertății de exprimare. A fost un atac militar, planificat, care a eliminat un lider de opinie.

Una dintre primele acțiuni ale unei lovituri de stat este preluarea principalelor posturi de radio și distrugerea liniilor de comunicare. Asta a încercat acest asasinat. Deci e război.

Și moartea lui Daphne ne va marca pe toți, pentru că toți suntem, acum, o generație în război. Rămâne doar să aflăm ce parte vom lupta: a rezistenței sau a colaboraționiștilor...

Revista presei internaționale din 20 octombrie 2017
277