Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce va aduce nou deschiderea arhivelor JFK?

jfk.png

Cuplul prezidențial american cu câteva momente înaintea atacului, Dallas 22 noiembrie 1963
Image source: 
Wikipedia / rfi.fr

Arhivele serviciilor americane privind asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy sunt, teoretic, publice începând de ieri. Presa internațională se întreabă ce vor aduce nou aceste documente, odată puse la dispoziția cercetătorilor și a publicului larg.

Le Nouvel Observateur reamintește, în context, că Legea din 26 octombrie 1992 prevede că documentele privind asasinatul, păstrate în Arhivele Naționale, trebuie publicate integral și fără cenzură după douăzeci și cinci de ani – termen care se împlinește acum.

Revista franceză crede că publicarea dosarelor ar putea ridica vălul de pe un capitol misterios din viața lui Lee Harvey Oswald: călătoria sa în Mexico City, cu șapte săptămâni înainte de tragedie. Marxist declarat, Lee Harvey Oswald ar fi vrut să obțină o viză pentru Cuba.

Apoi, documentele ar putea face lumină în cazul unor întrebări rămase până acum fără răspuns. A acționat Lee Harvey Oswald de unul singur? A eșuat CIA în misiunea sa? Fără a aștepta revelații senzaționale și nici sfârșitul teoriilor conspiratiei (în special din partea acelora care se îndoiesc că Oswald este singurul responsabil), specialiștii în asasinarea lui Kennedy speră să capete o imagine mai clară asupra unor aspecte. Potrivit specialiștilor Oswald a fost "urmărit îndeaproape de CIA". Întrebarea este: "Ce a știut CIA, în timp real cu câteva săptămâni înainte de crimă?"

The Atlantic notează că intervenția lui Trump în această poveste nu este o coincidență. Președintele este obișnuit cu teoriile conspirației, pe care le-a promovat de zeci de ani (cea mai faimoasă fiind aceea că Obama nu s-a născut în Statele Unite). Când Donald Trump sugerează că va ajuta publicul să acceseze arhiva asasinării lui JFK în numele transparenței, o face cu talentul lui,demonstrat de-a lungul carierei sale,  de a identifica tipul de povești care captivizează oamenii.

Jocul de-a teoria conspirației în jurul lui JFK este o idee grozavă pentru  Trump, conchide The Atlantic. Potrivit site-ului Politico, o mică parte a documentelor, care datează din anii 1990, va fi probabil păstrată, totuși, la secret, la cererea agențiilor de informații.

 

Dacă ieri am vorbit despre Facebook, care a anunțat recent o mai bună identificare a anunțurilor politice pe platforma sa, iată că și  Twitter, anunță măsuri în aceeași direcție.

Și aceasta, spune New York Times, în contextul investigației oficiale privind interferența Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA. Facebook, Twitter și Google sunt la răscruce, spune ziarul american, vorbind despre cea mai recentă reacție a unei companii tehnologice la criticile privind rolul său în răspândirea propagandei în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.

Washington Post adaugă că, de aici înainte compania se va  asigura că nici o entitate străină nu cumpără, direct sau indirect, publicitate electorală, lucru valabil și în cazul altor medii de informare, potrivit legii.

"Nici noua formulă a Twitter, nici noua legislație propusă nu abordează problema interferenței prin alte mijloace decât publicitatea".

În orice caz, notează WP, la 1 noiembrie, reprezentanții Twitter, Facebook și Google vor trebui să depună mărturie în fața comisiilor de informații ale Senatului și Camerei Reprezentanților asupra modului în care Rusia le-a exploatat platformele pentru a influența alegerile prezidențiale.

The Guardian susține că, pentru moment, schimbările anunțate "nu se vor aplica publicității legate de probleme politice sau sociale". Cum ar fi, de exemplu, alimentarea rasismului pentru a slăbi democrația. În cazul acesta, "mesajele anti-refugiați lansate de grupul Secure America Now în Statele Unite, ar putea să se  rostogolească chiar în timpul alegerilor prezidențiale. La fel, minciunile cum că în  Franța se aplică Legea Sharia, ar putea cădea prin aceste fisuri", notează cotidianul britanic.

 

Și, în final, să privim către Republica Moldova, mai precis, către editorialul publicației Deschide: Vrem bani europeni şi „răket” rusesc. Despre ce este vorba?

Nu e foarte greu să-ţi dai seama, după o simplă plimbare prin Chişinău, că piaţa moldovenească este invadată de supermarketuri cu capital rusesc, de firme ruseşti sau transnistrene. În acelaşi timp, în fiecare an noi cerem ajutoare de la FMI şi fonduri europene. România ne renovează toate grădiniţele, e cel mai de nădejde finanţator al Moldovei, dar e bizar că nu vezi firme, magazine și în general – afaceri româneşti în Moldova.

La prima vedere ai spune că nu vor să-şi extindă afacerile în Moldova. Greşit. Ştiu mai multe istorii cu afaceriştii români care au încercat, dar s-au dat bătuţi şi au plecat.

Credeam că raketul a dispărut din Moldova. Nici vorbă. Rakeţii de ieri sunt politicienii de azi. Raketul e viu, ca Lenin, cum eram învăţaţi la şcoală în perioada sovietică. Să ne gândim la Dedeman şi Kaufland, care au încercat să ajungă pe piaţa primitivă a Moldovei. Dedeman, săptămâna trecută anunţa că renunţă la afacerile din Moldova .

Cam tot despre raket, dar cu alte cuvinte, a scris și Alexandru Tănase: „Este un proiect distrus metodic și deliberat de către cercurile de interese care controlează autoritățile municipale și demonstrează cat se poate de car care este atmosfera investițională in tara noastră.

Kaufland deocamdată rezistă, investind în multe activităţi şi proiecte sociale din Moldova, înainte de deschidere. Întrebarea e: pentru cât timp?

Revista presei internaționale din 27 octombrie 2017
239