Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


SUA continuă negocieri ”discrete” cu Coreea de Nord (Reuters)

rex_tillerson.jpg

Rex Tillerson spune că negocierile vor continua ”până cade prima bombă”
Image source: 
Reuters / File photo

SUA și Coreea de Nord au contacte diplomatice directe. Informația vine de la Reuters, care citează o sursă din Departamentul de Stat.

Statele Unite continuă discret contactele diplomatice directe cu Coreea de Nord, a declarat marți agenției Reuters un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat de la Washington. Aceste contacte au loc în ciuda afirmației publice a președintelui american Donald Trump că este o pierdere de vreme.

Prin așa-numitul "canal de la New York", negociatorul american pentru Coreea de Nord, Joseph Yun, discută cu diplomați nord-coreeni din cadrul reprezentanței la ONU, a precizat sursa citată. Între timp, Trump și liderul de la Phenian, Kim Jong-Un, au schimbat insulte și amenințări, alimentând teama de un conflict militar. Pe 17 octombrie, secretarul de stat american, Rex Tillerson, a afirmat că eforturile diplomatice vor continua "până când cade prima bombă".

Comentariile făcute marți de sursa agenției Reuters reprezintă cel mai clar indiciu că dialogul direct continuă, inclusiv pe alte teme decât eliberarea deținuților americani din Coreea de Nord. Nu există însă semne concrete că relațiile dintre Washington și Phenian s-au ameliorat, după testele nord-coreene în domeniul nuclear și al rachetelor și după decesul studentului american Otto Warmbier, la câteva zile de la repatrierea sa din Coreea de Nord, în iunie, după un an de închisoare. Încă trei americani sunt închiși în penitenciare nord-coreene: misionarul Kim Dong Chul și cadrele universitare Tony Kim și Kim Hak Song.

Coreea de Nord a detonat anul acesta al șaselea și cel mai puternic dispozitiv atomic experimental și a lansat o serie de rachete, inclusiv din categoria celor balistice intercontinentale, care teoretic ar putea ajunge pe teritoriul continental al SUA.

Posibilitatea combinării unui focos nuclear cu o rachetă cu rază lungă de acțiune a alarmat administrația Trump, care a lansat în aprilie o politică de presiune maximă asupra Phenianului. Până în prezent, nu s-a observat însă un efect de descurajare, apreciază Reuters.

Pe 19 septembrie, la ONU, liderul de la Casa Albă a amenințat că va "distruge complet" Coreea de Nord în cazul unei amenințări la adresa Statelor Unite.

 

Modul în care a operat atacatorul de 29 de ani care a intrat ieri în mulțime la New York cu camioneta pe care o conducea și a ucis 8 persoane, a fost utilizat în mai multe atacuri de acest fel în ultimul an, scrie Le Monde.

Ziarul aminteşte că în Statele Unite au mai existat deja anul acesta două incidente de acest tip, la New York şi Charlottesville.

Atacul terorist de ieri din Manhattan aminteşte de un mod de operare utilizat cu mai multe ocazii în Europa, asemănător cu cel din atacurile revedicate sau atribuite grupării Stat Islamic şi nu numai.

Londra, de exemplu a fost vizată de 3 astfel de atacuri. În martie anul acesta un britanic convertit la islam a intrat cu maşina în mulţimea de pe Podul Westminster omorând 4 pesoane. Apoi a ucis un poliţist în curtea Parlamentului britanic şi apoi a fost anihilat de autorităţi. Atacul a fost revendicat de Gruparea stat islamic. În luna iunie trei bărbaţi au intrat cu camioneta în mulţime pe London Bridge şi apoi au atacat trecătorii cu un cuţit în Borough Market. Bilanţul indica atunci 8 morţi şi peste 50 de răniţi. Agresorii purtau centuri cu explozibil false, iar atacul a fost revendicat 24 de ore mai târziu de Gruparea stat islamic.

Două săptămâni mai târziu, o maşină a intrat în credincioşii care ieşeau de la moscheea din Finsbury Park omorând un bărbat şi rănind câteva zeci de persoane. Să nu uităm nici de atacul de la Nisa de pe 14 iulie, când un tunisian de 31 de ani a intrat cu un camion frigorific de 19 tone în mulţimea adunată să privească focul de artificii de pe Promenade des Anglais. 86 de persoane, dintre care câteva zeci de copii, au fost ucise, alte 450 rănite în acest atac revendicat şi el de Gruparea Stat Islamic. Tot în Franţa, dar pe Champs Elysée, un bărbat urmărit pentru islamism radical a intrat cu maşina într-o furgonetă a jandarmeriei şi a murit pe loc. Poliţia a găsit în maşină două butelii cu gaz, arme şi muniţie.

Cel mai recent atac a avut însă loc în Barcelona, pe 17 august. Atunci un tânăr marocan aflat la volanul unei camionete a intrat în mulţimea aflată pe cel mai circulat bulevard din oraș, Las Ramblas, şi a ucis 14 persoane. Câteva ore mai târziu, 5 dintre complicii săi au comis un atentat în staţiunea balneară Cambrils aflată la 120 de kilometri de Barcelona. Acolo au ucis o persoană. Atacurile au fost revendicate de Gruparea stat islamic şi au făcut în total 16 morţi şi peste 120 de răniţi.

 

A șasea rundă de negocieri privind Brexit-ul începe la 8 noiembrie, anunță negociatorul-șef britanic citat de presa internaţională.

David Davis a subliniat că această nouă rundă de negocieri este ''prima ocazie de a face un bilanț'' după summitul european din 19-20 octombrie și a insistat că guvernul de la Londra dorește o ''intensificare'' a acestor negocieri.

În cele cinci runde de negocieri privind Brexit-ul, deja desfășurate, nu s-au înregistrat progrese majore. Uniunea Europeană refuză să discute despre un viitor acord comercial sau despre o perioadă de tranziție înainte să fie stabilite condițiile separării Marii Britanii de UE, în special cele trei dosare esențiale pentru europeni, respectiv ''factura'' Brexit-ului (angajamentele financiare asumate de Londra ca membru al UE), drepturile cetățenilor comunitari în Marea Britanie și situația frontierei dintre Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord. Londra insistă în schimb că aceste două negocieri trebuie purtate în paralel și acuză UE că prin refuzul de a aborda astfel tratativele dă dovadă de inflexibilitate.

Cei 27 de lideri ai statelor UE și-au dat la ultimul summit acordul pentru începerea pregătirilor interne în vederea demarării a ceea ce în poziția de negociere a europenilor este descrisă drept a doua fază a negocierilor cu Londra, respectiv negocierea relațiilor viitoare dintre UE și Marea Britanie după data oficială a Brexit-ului, 29 martie 2019, în special un acord comercial și eventual o perioadă de tranziție. Însă ei au amânat pentru summitul din luna decembrie decizia de a-l autoriza pe Michel Barnier să angajeze discuțiile privind această a doua fază, insistând din nou că mai întâi doresc progrese în cele trei dosare menționate.

Dar președintele Consiliului European, Donald Tusk, a respins ideea că tratativele s-ar afla într-un ''blocaj'', el manifestându-și aprecierea pentru noua dinamică pe care premierul britanic Theresa May a dat-o acestor negocieri, prin discursul pe care ea l-a susținut la Florența pe 22 septembrie.

Revista presei internaționale din 1 noiembrie 2017
197