Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Președintele Trump a uitat mesajul de unitate” (USA Today)

trump.jpg

Image source: 
Nicholas Kamm, AFP / France24

Presa internațională se arată în general critică față de răspunsul lui Donald Trump în urma atacului terorist din New York. Jurnaliștii vorbesc despre ipocrizie și se tem că așa-numiții lupi singuratici sunt greu de combătut.

Trump e un fanfaron”, rezumă New York Times, care reamintește de zilele de după 11 septembrie 2001: ”Atunci, țara aflată în doliu a fost condusă în deplină unitate de către un președinte care i-a împărtășit durerea și a înțeles propriul său rol. Actualul președinte guvernează în mod cu totul diferit".

Iar USA Today constată: ”Președintele Trump a uitat mesajul de unitate și a mers direct la pasul următor, pentru a demoniza imigranții, a vorbi despre agenda sa și pentru a-i descrie pe democrați ca fiind răi”.

The Guardian vede două măsuri diferite la două evenimente diferite: ”Când unul a intrat în mulțime cu un camion strigând «Allahu Akbar», el este acuzat de terorism islamic și este privit ca o  amenințare la adresa securității Statelor Unite. În schimb, după masacrul din Las Vegas, nu a fost menționat niciun control de securitate sporit pentru proprietarii de arme. Las Vegas a fost tratat ca un eveniment oarecare. Dar oare armele nu sunt o formă de terorism în stil american?"

Nu există o rețetă magică împotriva terorismului, crede ziarul austriac  Der Standard: "Lupii singuriatici se radicalizează într-o moschee clandestină sau pe internet. Cum se poate pretinde că o astfel de succesiune de evenimente desfășurate în amonte poate fi anihilată? Ar putea fi util în viitor să se pună capăt acestei curioase loterii a vizelor și migranții să fie selectați în funcție de calificările lor. Dar astfel de măsuri nu împiedică terorismul, deoarece un atac poate fi foarte bine comis de un inginer electronist", scrie ziarul austriac.

Paradoxal, înfrângerea militară a Daesh sporește amenințarea teroristă,  crede La Repubblica: "Înfrângerea  militară a Daesh nu aduce sfârșitul terorismului în Occident, ci mai degrabă o transformare sub forma unui război asimetric. După căderea orașelor Rakka și Mosul, organizația teroristă este obligată să acționeze în umbră".

 

Dar de ce Uzbekistanul furnizează un număr atât de mare de teroriști? Este o întrebare la care răspunde revista The Atlantic:

Rădăcinile trebuie căutate în Mișcarea Islamică a Uzbekistanului, sau IMU, o mișcare jihadistă care a apărut imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice. Mișcarea dorea să impună legea islamică sharia în Uzbekistan și a fost repede interzisă de noul regim al lui Islam Karimov. Astfel că luptătorii IMU s-au împrăștiat în regiune - în Tadjikistan, Afganistan și, după invazia condusă de SUA, în Afganistan în 2001, în zonele tribale din Pakistan. De aici  au lansat raiduri multiple în Uzbekistan și Tadjikistan. În 2014, IMU a promis loialitate față de ISIS.

De fapt, măsurile draconice implementate de regimul Karimov nu au rezolvat problema extremismului islamist în Uzbekistan, ci doar au împins-o în subteran și, în cele din urmă, în străinătate.

Ca o dovadă că politica sa antiteroristă nu funcționa, în 2014, Karimov i-a cerut ajutorul liderului rus Vladimir Putin. Acesta a împărtășit preocupările lui Karimov, însă a fost mai preocupat în a-și exporta propria amenințare islamistă către Siria, făcându-se că nu vede miile de cetățeni ruși care s-au alăturat luptei jihadiste, câtă vreme aceștia n-au rămas pe loc pentru a amenința Jocurile Olimpice de la Soci din 2014.

Acum, pe măsură ce ISIS pierde teren, luptătorii din Uzbekistan și din alte țări post-sovietice se împrăștie. Și deși până acum nu există dovezi că teroristul de la New York a călătorit vreodată în Siria să se antreneze, el nici nu avea nevoie. Există o mulțime de materiale extremiste online, iar atacarea cu vehicule, precum la  New York , Stockholm, Berlin  sau Nisa - nu necesită o experiență deosebită”.
 

Încheiem cu două comentarii despre situația din Catalonia, după ce justiția spaniolă i-a pus sub acuzare pe liderii separatiști.

Sistemul judiciar nu ar trebui să fie prea aspru cu separatiștii, notează, într-un comentariu, pagina postului de radio german Deutschlandfunk:

"Desigur, sistemul de justiție al Spaniei este independent, dar există întotdeauna o marjă de interpretare. Indicațiile sunt că se va merge pe o abordare aspră față de separatiști. Dar dacă ei vor fi martirizați în spatele gratiilor, asta va da apă la moară separatismului. Da, ar trebui să fie pedepsiți pentru încălcări ale legii – dar fără vendete, vă rugăm! Dacă Madridul va fi inteligent și va face concesii, separatiștii vor suferi o înfrângere zdrobitoare".

În schimb Courrier International critică populismul lui Puidgemont:

"Ce înseamnă Carles Puigdemont dacă nu un anumit brand de populism? Este acel rău în mod constant reinventat în numele suveranității populare deturnate. Bazându-se pe dezamăgirea populară  față de un stat spaniol slăbit de ani de criză și de scandaluri, liderul catalan secesionist a încercat să favorizeze separatismul. Este exact ceea ce-i caracterizează pe populiști: ei nu se opresc. Nu sunt sensibili la principiile democratice sau constituționale și nu au nici măcar o viziune clară asupra capcanelor în care ei înșiși vor cădea, în cele din urmă”.

Revista presei internaționale din 3 noiembrie 2017
191