Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Paradise Papers”, o cruciadă împotriva bogaților? (The Daily Telegraph)

paradise_papers.jpg

Image source: 
REUTERS/Kacper Pempel/Illustration/rfi.fr

Scandalul Paradise Papers ține primele pagini ale marilor publicații – dar opiniile comentatorilor referitoare la chestiunile etice și legale rămân împărțite.

Ziarul Le Figaro estimează că, la nivel global, potrivit OCDE, practicile de optimizare fiscală costă între 86 și 207 de miliarde de euro pe an. Dar, dacă luăm în calcul „documentele Paradise“, evaziunea fiscală a întreprinderilor și a deținătorilor de mari averi ar costa chiar și 350 miliarde de euro în întreaga lume. În Uniunea Europeană, doar optimizarea fiscală a companiilor îi privează în fiecare an pe cetățenii europeni de sume cuprinse între 50 și 70 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

Dar la scara celor 28 de membri ai Uniunii Europene, întregul fenomen de evaziune fiscală înseamnă pierderi anuale de aproximativ 1000 de miliarde de euro, consideră Parlamentul European.

Le Nouvel Observateur crede că se poate scăpa de paradisurile fiscale, dar numai dacă dorim cu adevărat acest lucru.
Iar soluția este pur politică.

Problema este că cetățenii aleg lideri care rareori sunt gata să declanșeze războaie devastatoare împotriva paradisurilor fiscale. Putem să ne bazăm cu adevărat pe un campion financiar precum Donald Trump, pe un fost gardian al secretului bancar precum Juncker sau pe un bancher  de investiții precum Emmanuel Macron? Cu toate acestea, scandalurile Luxleaks, documentele Panama și acum Paradise Papers duc lucrurile în direcția bună.

La nivel internațional, a fost lansat un proiect promițător: schimbul automat de informații, impus în cele din urmă, la inițiativa Statelor Unite. Este un progres real. Paradisurile fiscale sunt acum nevoite să raporteze administrațiilor fiscale ale statelor tranzacțiile pe care clienții le efectuează.

O altă soluție mai simplă și mai radicală ar fi aceea de a obliga companiile multinaționale să plătească impozite în țările în care operează efectiv.

Deutsche Welle remarcă faptul că dacă firmele nu s-ar declara sărace, statul german ar putea încasa un impozit antreprenorial cu 30 la sută mai mare, iar la nivelul UE media la acelaşi capitol ar fi un plus de 20 la sută.

În acest context, este important ca presiunile asupra factorilor politici să fie menţinute la cote maxime. Dar trebuie constatat şi că scandalul fiscal de acum un an şi jumătate, provocat de dezăluirile "Panama Papers", nu s-a prea lăsat cu urmări. Este adevărat, premierul din Islanda a trebuit să demisioneze, şefii firmei de avocatură Mossack-Fonseca au intrat la închisoare, dar nu din cauza practicilor de afaceri folosite, ci din cauza unor acuzaţii de corupţie.  

La nivel mondial au fost demarate 6500 de anchete, dar impozitele neplătite, solicitate retroactiv de administraţiile financiare, au însumat doar 80 de milioane de euro.

Asta nu ştirbeşte cu nimic uriaşa muncă de investigaţie depusă de ziarişti. Dar urmărirea penală nu e sarcina ziariştilor, ci a justiţiei şi a autorităţilor fiscale.

Să nu ajungem să declanșăm o cruciadă împotriva celor bogați, atrage atenția ziarul britanic The Daily Telegraph:
"Cea mai mare parte a ceea ce s-a prezentat până acum nu este nici măcar o activitate neetică - să nu mai vorbim de o activitate ilegală. Într-adevăr, milioane de oameni și-au pus banii în fonduri offshore prin fonduri de asigurări de pensii. ... Ca și în cazul documentelor Panama, aceste noi informații au fost exploatate de către activiștii anti-capitaliști care au o problemă în a accepta faptul că unii oameni sunt mai bogați decât alții. Sub acoperirea unei cruciade moraliste, încercăm să punem capăt unor forme legitime de investiții, eficiente din punct de vedere fiscal, astfel încât, în viitor, statul să decidă în locul nostru unde să ne depunem banii".

Concurența fiscală nu este criminală, spune și ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung:

"Tranzacțiile offshore sunt uneori necesare într-o lume globalizată și, dacă acestea sunt uneori expresia disfuncționalităților, rareori sunt și cauza. Este simplu să demonizezi încercările unora de a se proteja de arbitrar, de o birocrație umflată, de impozitare excesivă, dar și de a-și păstra sfera privată. Criminalizarea concurenței fiscale internaționale doar  pe baza unui set de exemple de abuz este un act grav de imprudență. Ar fi greșit să ne lăsăm influențați de motivații nu întotdeauna limpezi, sau naive, în cel mai bun caz, ale auto-proclamaților apologeți  ai transparenței.  Concurența, protecția sferei private și tranzacțiile offshore rămân necesare".

 

Încheiem cu o privire către Coreea de Nord, al cărei armament biologic ar putea reprezenta o provocare mai complicată decât arsenalul nuclear, atrage atenția revista Newsweek.

Potrivit unor documente aparținând Ministerului Apărării din Coreea de Sud și datând din 2015, Coreea de Nord este în posesia a 13 agenți patogeni pe care îi poate transforma în arme, la nevoie, în decurs de circa zece zile.

Agenții patogeni includ: antrax, botulism, holeră, febră hemoragică, ciumă, variolă, febră tifoidă, febră galbenă, dizenterie, bruceloză și altele.

Problema este că, spre deosebire de testarea tehnologiei rachetelor, cercetările privind armele biologice pot fi efectuate în spatele ușilor închise. Așdar, experții nu pot atesta dezvoltarea de către Coreea de Nord a agenților patogeni amenințători, dar cred că regimul a construit facilități care ar putea fi folosite pentru a produce arme biologice.

Documentele sud-coreene conțin și  o serie de poze cu Kim Jong Un care vizitează Institutul de Cercetare în Biologie Tehnologică din Pyongyang, în iunie 2015.

Revista presei internaționale din 8 noiembrie 2017
148