Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mai sunt Finlanda și Suedia state neutre? (Le Monde)

vas_finlanda.jpg

Navă militară finlandeză în misiune de patrulare în Marea Baltică, 28 aprilie 2015
Image source: 
REUTERS/Mikko Stig/Lehtikuva via rfi.fr

Ce mai înseamnă astăzi, pentru un stat, să se declare neutru? Iată tema unei interesante analize a ziarului Le Monde.

Este o alegere dragă Elveției. Pentru Roma antică, era o dovadă de lașitate. Machiavelli o vedea imorală. Iar problema a redevenit actuală odată cu recentele manevre militare ale NATO din Suedia. Acestea au reînviat dezbaterea privind neutralitatea. "De fapt, Suedia nu mai este neutră", spune Tomas Ries, profesor la Colegiul Național de Apărare al Universității din Stockholm. ”Aceste manevre militare reflectă îngrijorarea tuturor țărilor nordice împotriva puterii militare rusești".

Originile termenului sunt antice - ne uter înseamnă în latină "nici unul dintre cele două", iar în epocă, "neutralitatea era asociată cu o atitudine de renunțare". A fi neutru înseamna să fii ipocrit - și acest lucru merita o sancțiune.

Dar, din secolele XIV-XV, ideea imparțialității și-a făcut drumul și a început să fie înscrisă în decrete și documente oficiale.

Din 1815, când Elveția a obținut acest statut special, neutralitatea marchează un salt calitativ și diplomatic

Din anii 1990, într-o lume care a devenit post-bipolară, situația tinde să se schimbe. Astăzi, experții văd două concepții de neutralitate, una strictă și legală, cealaltă mai elastică. Elveția se încadrează foarte bine în primul caz.

A doua categorie, mai elastică, include Finlanda și Suedia. De fapt, cele două țări vorbesc acum despre nealiniere militară, în special, pentru a evita ofensarea opiniei publice, încă atașată de o politică de bună vecinătate cu rușii.

Așadar este astăzi o dovadă de forță sau de slăbiciune a te declara neutru? Este o slăbiciune, atunci când vorbim despre  subiecți prinși într-o zonă tampon, sau, mai rău, în situația de a se vedea înghițiți de vecini mai puternici.

Neutralitatea avea un sens într-o lume bipolară; La începutul secolului XXI, când echilibrul strategic este mai mult decât incert, a devenit evident o opțiune mai puțin atractivă și mai puțin relevantă.
 

 

După două demisii din guvern și incertidudinile cu privire la dosarul Brexit, Theresa May se află într-o situație extrem de complicată. Comentatorii se întreabă cât timp va putea să mai rămână în fruntea guvernului de la Londra.

New Statesman crede că Theresa May are un atu major pentru a rămâne la putere, iar acesta este nimeni altul decât liderul laburist Jeremy Corbyn. Frica față de perspectiva unui guvern Corbyn este atât de puternică în rândul conservator încât aceștia nu concep să recurgă la schimbări. Mai mult, toată lumea presupune că alegerile anticipate s-ar solda cu o victorie a laburiștilor. Așa că nimeni din Partidul Conservator nu este dispus să înlăture guvernul.

Theresa May este ostatică la Downing Street10, crede la rându-i ziarul francez Le Figaro.

La 29 martie 2019, când Big Ben-ul renovat va fi sunat ora 23  - miezul nopții la Paris și Bruxelles - Marea Britanie va spune "la revedere" Uniunii Europene. De ce a găsit necesar Theresa may să reamintească aceasta, într-un articol de opinie din Daily Telegraph?

Pentru că nimic nu este mai puțin sigur. Și pentru că ea știe că soarta ei este direct legată de succesul Brexitului. Este o manevră politică.

Dar, dincolo de aceasta, se așteaptă ca Theresa May să precizeze în mod clar cum vede relațiile viitoare cu UE. Riscul este mare pentru Partidul Conservator. Ezitările sale lasă terenul liber pentru proeuropeni care pot începe o muncă răbdătoare de subminare a lui Brexitului.

O demisie ar rezolva o mulțime de probleme, este de părere ziarul german Handelsblatt:

"Pentru a trece testul negocierilor pentru Brexit, Marea Britanie are nevoie de lideri atât hotărâți, cât și carismatici. Ca un cadou de rămas bun, May ar putea confirma nota de plată pentru Brexit. Ulterior, succesorul ei ar putea aborda discuțiile cu europenii privind un nou acord comercial sub auspicii mai favorabile. Plecarea lui May nu ar rezolva toate problemele. Dar un nou lider conservator ar avea o șansă realistă de a câștiga alegerile anticipate."

 

De ce a reacționat Donald Trump atât de dur față de Kim Jong Un în ultima parte a turneului său asiatic, după ce, timp de câteva zile, președintele american își păstrase calmul? New York Times caută explicații:

Timp de o săptămână, președintele Trump s-a artătat calculat și disciplinat, în turnelul lui asiatic. Apoi, duminică, în Vietnam,  el i-a etichetat drept „mari idioți“ pe cei care doresc să investigheze relația sa cu Rusia, și i-a răspuns extrem de dur liderului nord-coreean, Kim Jong-un.

După ce președintele american a denunțat brutalitatea regimului nord-coreean, în discursul său din Coreea de Sud, liderul de la Pyongyang l-a făcut pe Donald Trump, „un nebun bătrân“.

Ceea ce a declanșat un răspuns indignat din partea Trump, care a postat pe Twitter : „De ce Kim Jong-un mă face bătrân nebun, când eu nu l-am făcut niciodată mic și gras? Ei bine, încerc atât de mult să fiu prietenul lui, poate că într-o zi se va întâmpla!”

Așadar, de ce s-a schimbat brusc comportamentul lui Donald Trump? Pentru NYT, acest lucru se poate datora absenței primei doamne, Melania Trump, care „exercită adesea un rol moderator la adresa soțului ei.“ Ea a părăsit delegația americană la Beijing după ce a vizitat Marele Zid. Sau poate că președintele Trump, a fost doar obosit, crede ziarul“.

Revista presei internaționale din 13 noiembrie 2017
121