Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Terorismul islamic: declin sau schimbare?

daech.jpg

Imagine din orașul irakian Mossul, după eliberarea de sub ocupația organizației stat islamic, iulie 2017
Image source: 
Reuters via br.rfi.fr

Este întrebarea pe care o pune săptămânalul Le Point, după comemorarea a doi ani de la atentatele jihadiste din Paris.

Odată cu înfrângerea organizației islamiste pe fronturile din Irak și Siria, jihadul este mai puțin atractiv. Văzut din Franța, terorismul islamic pare să intre într-o nouă eră. Suntem, oare, martorii sfârșitului unui ciclu început în 1995?

Atractivitatea Daech este acum mai scăzută în cercurile pe care le-a fascinat inițial. Dar este adevărat că ar putea să crească, de exemplu în alte părți ale lumii precum Africa Subsahariană.

Pe de altă parte, capacitatea Daech de a organiza operațiuni de mare amploare, cum au fost cele din 13 noiembrie 2015, este diminuată.

Și îi va fi tot mai greu să implice resurse semnificative, precum și mai multe tipuri de actori integrați - cum ar fi tineri francezi  radicalizați, șefi religioși relaționați ideologic în Europa, diverși formatori pentru teroriști și comunicatori.

Tendința pare a fi aceea de a antrena mai degrabă autori solitari și trebuie spus, cazuri ce țin tot mai mult de psihiatrie.

Dacă această tendință continuă, atunci putem considera că un ciclu istoric al terorismului s-a închis. Ciclul a debutat în 1995 cu cazul Khaled Kelkal - autor al mai multor atacuri în vara acelui an, până când a fost împușcat, în toamnă, de către poliție - Și a ajuns la punctul culminant odată cu atentatul organizat de Mohammed Merah în 2012. Dar sfârșitul unui ciclu nu exclude intrarea într-un altul, nou, conchide Le Point.
 

Presa europeană analizează situația din Polonia, după ce sâmbătă, 60.000 de persoane au participat la un miting în Varșovia, la chemarea extremei drepte. Un miting la care s-au putut remarca numeroase însemne și scandări rasiste.

După cum remarcă Eurotopics, Ministrul de Interne, Mariusz Blaszczak, a salutat imediat atmosfera bună care a animat parada, fără a se referi la sloganurile sulfuroase ale manifestanților. Potrivit Radio Polonia, ministrul culturii Piotr Gliński a intervenit luni, afirmând că a fost surprins să vadă că, la manifestare, cineva a putut vedea naționalitatea în termeni etnici sau rasiști. Ministrul a sugerat că sloganul ar fi putut fi "un fel de provocare politică".

În context, Gazeta Wyborcza, afirmă că, față de evenimente, tăcerea înseamnă complicitate:

"Nu putem  să nu remarcăm, la manifestarea din 11 noiembrie, rasismul, antisemitismul, xenofobia și islamofobia. ... Nu putem să ne facem că nu vedem faptul că organizații fasciste din Italia, Slovacia și Ungaria au luat parte la marș. Cei care se fac că nu văd nu vor fi mai puțin vinovați decât cei care văd, aud și înțeleg dar se bucură și aprobă fascizarea vieții publice din Polonia".

La marș au fost și mesaje pozitive, pentru o Polonie catolică, scrie wpolityce.pl: "Cine dorește cu tot dinadinsul să prezinte Ziua Independenței ca pe o manifestare fascistă, va găsi mereu modalități de a face acest lucru. Mulțimi care cântă sloganuri patriotice, steaguri poloneze, din când în când un afiș sunt suficiente pentru a-i speria pe cei din stânga multicult... Marșul de independență a transmis un mesaj pozitiv, pentru o Polonie catolică și care își respectă tradițiile și cultura".

Dar în Olanda, ziarul De Telegraaf simte în Polonia atmosfera anilor 1930: "Acest climat de ură este menținut de câțiva ani de partidul de guvernământ PiS, care poartă, ironic, numele "Lege și justiție ". ... Politicienii sunt parțial responsabili de această atmosferă ce seamănă cu cea din anii 1930. Ca și atunci, naționaliștii îi indică în mod clar pe aceia pe care îi consideră dușmani ai Poloniei: ei sunt din nou la putere în Berlin și Moscova, dar și în Bruxelles".

 

Oriol Soler, antreprenor și editor catalan, unul dintre liderii ideologici ai mișcării secesioniste, s-a întâlnit cu fondatorul WikiLeaks, Julian Assange pe 9 noiembrie. Este informația furnizată de ziarul spaniol El Pais.

Ziarul care apare la Madrid publică și o fotografie a întâlnirii de la întâlnirea din sediul interiorul ambasadei ecuadoriene din Londra, unde activistul online s-a refugiat de peste cinci ani pentru a evita extrădarea în Statele Unite.

Oriol a confirmat întâlnirea și a afirmat că partea catalană a fost supusă cenzurii și propagandei negative pe rețelele sociale, întâlnirea cu Assange având scop de consultare.

Julian Assange a distribuit pe rețelele sociale mii de mesaje în sprijinul cauzei independentiste catalane, scrie El Pais.

The Guardian afirmă că Unitatea anti-propagandă a Uniunii Europene, East Stratcom, a detectat o creștere a dezinformării pro-Kremlin și a valului de afirmații false despre criza politică din Catalonia, publicate în limbile rusă și spaniolă.
"Puterile mondiale se pregătesc pentru război în Europa", scria site-ul de limbă rusă Polit Ekspert în ziua declarației de independență. Iar un politician moldovean, Bogdan Țîrdea, a susținut pe Facebook, că  "Oficialii UE au susținut violența în Catalonia".

Spania nu are nevoie de eroi, este părerea publicației Neweurope. Legalitatea este un lucru, politica este altceva, iar acum problema trebuie tratată politic. În ceea ce privește Uniunea Europeană, ea a fost absentă din această criză și, atunci când a fost implicată, i-a dat apă la moară lui Carles Puigdemont. Catalanii sunt cetățeni ai Uniunii Europene, indiferent de ceea ce crede despre asta președintele Consiliului European, Donald Tusk. Prin urmare, UE ar putea să intervină într-o manieră conciliantă, încercând să aducă laolaltă cele două părți. Nici mai mult nici mai puțin.

Revista presei internaționale din 14 noiembrie 2017
107