Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relocarea agențiilor UE a arătat lipsa solidarității între est-europeni

eba.jpg

Image source: 
http://www.eba.europa.eu

Luni, la Bruxelles, s-au stabilit noile sedii ale agențiilor europene care se vor muta din Londra după Brexit. Parisul și-a adjudecat Agenția Bancară Europeană. Amsterdamul, pe cea a Medicamentului. Procesul a arătat, printre altele, lipsa solidarității între noile state membre, remarcă presa internațională.

Este un succes important pentru Franța, care a dus o campanie intensă, până la capăt, notează ziarul francez de business Les Echos

Viitorul sediu se va afla cel mai probabil, în ​​inima Parisului, aproape de Autoritatea de reglementare bancară și de asigurări. Și mai puțin probabil în zona La Defense. În orice caz, sosirea Agenției la Paris va consolida ponderea centrului financiar parizian și reprezintă un element important pentru sporirea atractivității acestuia, scrie Les Echos.

Bătălia pentru prăzile Brexit a scos la iveală lipsa de solidaritate între statele din Europa Centrală și de Est, scrie Politico. Ceea ce, constată publicația, a risipit temerile că procesul de redistribuire a agențiilor va exacerba tensiunile Est-Vest.

București, Zagreb, Varșovia și Sofia au aplicat pentru Agenția Medicamentului. Zagreb s-a retras înainte de vot.

Iar Guvernul polonez a ales ziua de după votare pentru a deschide oficial noul sediu de la Varșovia al agenției Frontex , care gestionează frontierele UE – agenție care funcționează deja de ceva timp. Mesajul a fost că Polonia și-a asigurat deja un organism european, chiar dacă Varșovia ar fi pierdut de data aceasta.

Eșecul statelor est-europene de a găzdui una dintre agenții a fost totuși o poveste mai complexă decât o simplă împărțire între est și vest.

Țările din Europa Centrală și de Est nu au manifestat solidaritate. Bratislava, de exemplu, a obținut 15 voturi în prima rundă de votare pentru EMA - ceea ce înseamnă că mulți dintre cei din est, care aveau câte șase puncte de distribuit între cele trei orașe, au oferit prea puțin sprijin.

România, ea însăși concurentă la EMA în primul tur, a votat pentru Milano, a dezvăluit luni ministrul italian al Afacerilor Europene, Sandro Gozi.

În schimb, Italia a promis că va sprijini România în obținerea unui viitor organism UE, cum ar fi Agenția Europeană a Muncii. Agenția nu există încă, dar a fost propusă de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii, din septembrie.

Italia a promis, de asemenea, să sprijine aderarea României la Spațiul Schengen .

 

La sfârșitul lunii septembrie, mai multe rețele europene au detectat o sursă de poluare nucleară, în zona cuprinsă între Volga și Urali. Iată că, acum, Rusia recunoaște existența poluării.

Ziarul Times notează că au fost detectate concentrații radioactive extrem de ridicate în sudul Uralilor.

Nivelul de ruteniu-106, un izotop radioactiv care nu se găsește în stare naturală, a depășit, în zonă, de 986 de ori nivelul normal. Aceasta, la o stație de monitorizare situată la aproximativ 20 de mile de instalația nucleară Mayak. În 1957, aici a avut loc o explozie care a expus radiațiilor cel puțin 270.000 de persoane.

Oficialii ruși au negat inițial că ar avea cunoștință de vreun accident. Compania nucleară de stat Rosatom a afirmat că "nivelul radiațiilor se menține în limitele normale. Acum, agenția meteo rusă a recunoscut existența unei poluări, scrie Times.

Și tocmai asta e problema, afirmă revista franceză Le Nouvel Observateur: că nici acum confirmarea nu vine de la Rosatom, compania de stat care administrează sectorul nuclear național, ci de la agenția meteo.

Forma acestui anunț este neliniștitoare, din cel puțin trei motive.

Primul:  încredințarea acestui anunț serviciilor meteorologice ajută industria nucleară rusească să nege în continuare că s-ar afla la sursa radiațiilor.

O altă consecință este că agenția meteo nu este în măsură să dea indicații precise despre sursa și cauza poluării. Dar în zona Mayak se află o instalație de reprocesare a combustibilului nuclear uzat și  două reactoare în funcțiune, dintre care unul datează din 1979.

În cele din urmă, acest anunț are loc la 56 de zile de la prima detectare a scurgerilor radioactive. Astfel, după cum se poate vedea, chiar și într-o zonă relativ populată (regiunea are 3,5 milioane de locuitori), autoritățile ruse nu se grăbesc să raporteze  astfel de incidente. Și nici să pună în aplicare măsuri preventive.

 

În Grecia, Ministerul Educației și Cultelor desfășoară în prezent o consultare pentru o reformă legislativă care ar trebui să permită membrilor minorității musulmane să aleagă între legea ordinară și cea islamică.

După cum relatează AFP, legea ar viza circa 110.000 de persoane de origine turcă, romă sau pomak, din zona de nord a Greciei.

În această regiune rurală săracă, soluționarea afacerilor familiale intră sub jurisdicția a trei judecători religioși musulmani numiți de statul grec. Este o moștenire a Tratatului de la Lausanne, din 1923, care a fixat granițele dintre Grecia și noua republică turcă.

Jurisdicția încalcă egalitatea de gen, femeile fiind dezavantajate în spețe precum divorțurile, îngrijirea copiilor și moștenirile. Acum, aceste persoane vor putea avea de ales între legea civilă și cea musulmană.

Pe fondul relațiilor greco-turce delicate, statutul minorităților este încă suspectat în Grecia că ar putea constitui  baza unei „coloane a cincea“ . Turcia rămâne un tabu în politica greacă, în ciuda măsurilor luate în anii '90 pentru a integra mai bine această comunitate.

Autoritățile justifică acum decizia prin dorința  de a preveni radicalizarea islamistă în regiune, dominată până acum de  „islamul moderat“, sub conducerea Muftiilor.

Totuși, notează AFP, până acum, doar un singur membru al minorității musulmane a recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pebntru a reclama caracterul discriminatoriu al legii musulmane.

Revista presei internaționale din 22 noiembrie 2017
192