Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Condamnarea lui Mladić, un avertisment pentru zilele noastre

mladic_nou.jpg

Ratko Mladic la tribunalul de la Haga
Image source: 
REUTERS/Toussaint Kluiters via http://ha.rfi.fr

Presa din întreaga lume comentează condamnarea la închisoare pe viață, de către Tribunalul Penal Internațional, a lui Ratko Mladic, comandantul militar al sarbilor din Bosnia.

Ultranaționalistul Mladić a văzut războiul ca pe o șansă pentru sârbi de a răzbuna sute de ani de ocupație a turcilor musulmani”, scrie Washington Post.

The Guardian constată că Ratko Mladić va muri în închisoare, dar cine merge în Bosnia va vedea că el a câștigat: ”Aici, în acei ani, atrocitățile au fost comise de trupe sub comanda directă a lui Mladić, în timp ce comunitatea internațională n-a mișcat un deget”.

La National Public Radio din Statele Unite, fostul corespondent al postului pentru Balcani își amintește: ”Am relatat din multe războaie în decursul anilor, dar nu am întâlnit niciodată un om atât de monstruos ca Ratko Mladić. Ca jurnalist, rareori am fost mai motivat să raportez atrocitățile decât am fost în Bosnia. Mulți dintre noi, care am fost pe teren în timpul războiului, am simțit că relatările noastre nu primesc atenția pe care o merită. Avem responsabilitatea de a sublinia acțiunile unei armate al cărei comandant comite asemenea crime".

Deutsche Welle scrie că, în opinia multor observatori internaţionali, Mladić a devenit simbolul dispreţului sârbilor faţă de occident. "Graniţele au fost trasate mereu cu sânge, iar statele marcate cu morminte", aceasta este una dintre expresiile atribuite fostului general. Ratko Mladić n-a fost niciodată un simplu soldat. El a reuşit să determine parlamentul sârbo-bosniac să respingă planul de pace propus, în 1993, de către mediatorii internaţionali David Owen şi Cyrus Vance. 

Pentru ziarul austriac Der Standard, sentința împotriva lui Ratko Mladić este un avertisment pentru noi toți: "Crimele în masă pentru care a fost responsabil Mladić au fost precedate de o intensă campanie de propagandă . Bosniacii musulmani au fost numiți extremiști, radicali și teroriști. Poporului i s-a spus că toți reprezintă o amenințare. Asta trebuie să ne dea de gândit, în contextul prejudecăților în creștere cu care se confruntă Europa astăzi. În anii 1990, în Bosnia-Herzegovina, am văzut cum ostilitatea față de anumite grupuri poate fi alimentată într-o asemenea măsură încât, de la un moment încolo, nimeni nu mai pune întrebări - și aceasta, cu cele mai grave consecințe posibile. Din acest motiv, judecarea lui Mladić este un avertisment pentru noi toți pentru a trata oamenii nu ca membri ai unui grup, ci ca persoane individuale".

Din nefericire,  atrocitățile comise în războiul din Balcani s-au repetat în multe colțuri ale lumii.

Business Inider trece în revistă câteva dintre aceste crimele colective comise în anii noștri:

Poate că genocidul cel mai grav din ultimii ani este cel al populației Rohingya, care trăiește în nord-vestul Myanmarului.

Sudanul de Sud devenea, în 2011 cea mai tânără țară din lume, dar din 2013, s-a afundat într-un brutal război civil.Președintele Salva Kiir, membru al grupului etnic Dinka, a folosit armata sa pentru a organiza o campanie de genocid și purificare etnică împotriva grupului etnic rival, Nuer, precum și a altor grupuri mai mici. Dar, în alte locuri, și cei din grupul Nuerul au luat parte la acțiuni de purificare etnică împotriva grupuluilui Dinka.

În Irak și Siria, pe măsură ce grupul terorist ISIS și-a extins califatul, în 2014 și 2015, el a acționat asupra diferitelor comunități non-musulmane și a grupurilor etnice, inclusiv Yazidi și șiiți irakieni, precum și asupra creștinilor asirieni.

La mijlocul anilor 2000, zona Darfur din Sudan a fost scena primului genocid al secolului XXI. În 2016 și 2017, violența a crescut în Darfur, iar multe tabere de refugiați au fost atacate de forțele arabe în continuarea genocidului din anii 2000”.

 

Roboții și sexul, legături periculoase? – Iată titlui unui interviu propus de revista franceză Le Point:

Ce se întâmplă dacă noile tehnologii vor invada până și patul nostru? Antropologul Agnès Giard răspunde întrebărilor revistei franceze.

Așadar, vor deveni roboții un instrument de învățare sexuală, o jucărie sau un antidot la singurătate? Dar, este deja posibil să faci sex cu un robot?

Depinde de ceea ce înțelegi prin robot, răspunde antropologul Agnès Giard. În Uniunea Europeană, deputatul Mady Delvaux, care conduce o comisie privind etica roboticii, definește robotul în mare măsură ca pe un "obiect conectat". Ceea ce poate fi orice gadget conectat, influsiv un telefon inteligent.

Problema cu robotul sexual este că el ar trebui să fie mai mult decât un simplu intermediar într-o relație între oameni. Suntem însă departe de reprezentarea unui robot cu aspect uman care ar putea face sex ...

Pentru moment, prin abuz de limbaj, ceea ce noi numim "roboți" sunt niște păpuși operate de la distanță. Desigur, aceste mașini pot fi programate pentru a imita tot felul de gesturi sau pentru a imita mișcările de respirație, dar asta nu poate înșela pe nimeni.

În Occident, ne place să ne temem de ideea că într-o zi ne-am putea vedea iluziile transpuse în realitate. Robotul actualizează un vechi imaginar, delicios de înfricoșător - cel al Golemului și îngerului rebel.

Așadar, nu are de ce să ne fie frică! Obiectele sunt indispensabile în comunicarea dintre oameni, la fel ca hainele. Cumpărăm obiecte pentru a ne deosebi de ceilalți, pentru a ne marca valoarea pe plan social, dar mai presus de toate, pentru a ne construi identitatea și a crea o legătură cu alții.

Roboții participă, de asemenea, la această economie relațională. În loc să-i înlocuiască pe oameni, ar fi mult mai realist să-i le vedem ca pe simple elemente ale limbajului.

Revista presei internaționale din 24 noiembrie 2017
188