Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine câștigă și cine pierde în urma reformei fiscale a lui Donald Trump?

trump.jpg

Donald Trump a recunoscut ieri formal Ierusalimul drept capitală a Israelului și a declanșat procedura de mutare a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Image source: 
REUTERS/Kevin Lamarque

Este titlul analizei realizată de agenția Bloomberg, care schițează deja un tur de orizont al principalilor câștigători ai reformei, dar și al celor care au de pierdut de pe urma prevederilor acesteia.

Senatul SUA a aprobat sâmbătă o masivă reformă fiscală, ceea ce înseamnă că republicanii și Donald Trump sunt mult mai aproape de scopul lor, acela de a reduce taxele pentru companii și pentru cei cu venituri mari, în condițiile în care efectele asupra americanilor de rând vor fi și bune și rele, susțin analiștii citați de presa internațională. Aceasta ar fi cea mai mare reformă fiscală de după anii '80.

Centrat pe reducerea impozitelor societăților la 20 %-față de 35 % în acest moment -, proiectul de lege este în general favorabil firmelor. Băncile sunt marii câștigători ai reformei. Ele profită în primul rând de accelerarea creșterii economice, dacă Donald Trump reușește să își atingă obiectivul. Reducerea riscurilor pentru portofoliile de împrumuturi și creșterea dobânzilor ar trebui să le fie favorabile. Marile bănci americane, ca de exemplu JP Morgan și Citigroup, plătesc impozite mari, ca urmare a profiturilor lor mari și a numărului redus de scutiri fiscale de care pot beneficia. Ele vor beneficia în mod logic de reducerea impozitelor, în ciuda noii taxe pe anumite plăți externe.

Veștile sunt însă proaste pentru energiile regenerabile. După cum subliniază agenția Bloomberg, proiectul de lege amenință o sursă esențială-și totuși puțin cunoscută-de finanțare a energiilor eoliană și solară: echitatea fiscală. În cadrul unor negocieri transparente, producătorii de energii regenerabile vând o parte a scutirilor de impozit pe proiectele lor unor societăți-cel mai adesea bănci și anumite companii de asigurări-care pot aplica reducerile la propriile impozite. Această piață a ajuns la 12 miliarde de dolari în 2017. Majoritatea cumpărătorilor de scutiri de impozite sunt multinaționale. Se pune întrebarea: acum, când societățile vor beneficia de scăderi de impozit, vor mai avea ele nevoie de aceste scutiri?

 

Justiţia belgiană se va pronunţa la 14 decembrie în legătură cu extrădarea preşedintelui destituit al Cataloniei Carles Puigdemont şi celorlalţi patru lideri separatişti catalani, au declarat luni avocaţii lor pentru AFP.

Carles Puigdemont şi cei patru colegi ai săi s-au exilat în Belgia de la 30 octombrie, pentru a scăpa de urmăriri penale şi se află sub ameninţarea unui mandat european de arestare (MAE) emis de către justiţia spaniolă. Toţi sunt acuzaţi că au participat la procesul de secesiune al Cataloniei, care a început pe 27 octombrie cu o proclamare unilaterală a unei ”republici catalane”. Avocaţii catalanilor au anunţat deja că, indiferent care va fi decizia pe 14 decembrie, ei vor epuiza toate căile de recurs pentru ca clienţii lor să rămână în Belgia cel puţin până după 21 decembrie, data alegerilor regionale anticipate în Catalonia.

Carles Puigdemont, președintele catalan destituit, a participat sâmbătă seara la emisiunea Nuit du Standaard. Cu aceasta ocazie, el a fost chestionat de mai multi jurnaliști cu privire la situația actuală din Catalonia. "Ce s-ar schimba concret pentru cetățenii catalani în cazul în care regiunea ar deveni independentă?", l-a intrebat un jurnalist. "Ne-am putea face propriile legi și am avea autonomie fiscală", a răspuns fostul lider catalan, citat de Le Soir. Jurnalistul i-a replicat că Flandra se bucură de acest drept, rămânând în același timp o regiune a Belgiei. Atunci, Carles Puigdemont a enunțat o diferență - majoră, în opinia lui - între Flandra și Catalonia: "Flandra are dreptul de a avea relații internaționale cu alte țări. Ea poate avea acorduri comerciale. Ultima dată când noi am încercat să facem asta, diplomația spaniolă ne-a interzis". 

 

Poliţia din Malta a arestat 10 suspecţi, în ancheta legată de asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia.

Anunţul a fost făcut chiar de către premierul Maltei, Joseph Muscat, care a fost puternic criticat după asasinat, odată cu toată clasa politică, pentru că tolerează corupţia din insulă.

Tocmai de aceea, şeful guvernului maltez a ţinut să-şi asigure concetăţenii de angajamentul său personal pentru găsirea şi pedepsirea vinovaţilor. Toţi suspecţii au cetăţenie malteză şi au deja cazier.

Pe de altă parte, premierul le-a mulţumit agenţilor FBI şi Europol, pentru ajutorul dat anchetatorilor maltezi.

Cunoscută pentru articolele sale privind demascarea corupţiei din Malta, jurnalista Daphne Caruana Galizia a fost asasinată la mijlocul lunii octombrie, în urma unei explozii produse de o bombă plasată în maşina sa.

Revista presei internaționale din 5 decembrie 2017
95