Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suedia investește masiv în integrarea copiilor refugiați

Scăderea natalității duce azi la închideri de școli. Locurile de la facultățile care formează profesori sunt rar ocupate în totalitate, iar calitatea sistemului  său de învățământ este, conform clasamentelor europene, în cădere liberă. Suedia își pune acum speranțe în copiii refugiați care ocupă locurile libere din clase și, prin puterea exemplului, îi motivează uneori și pe elevii suedezi să învețe mai mult.

160 000 sunt refugiații care au intrat în Suedia în cursul anului trecut. Bărbați, femei, copii. Familii, dar și 38 000 de adolescenți singuri, majoritatea trimiși în Suedia de familiile lor din Afganistan care au auzit că astfel au mai multe șanse de primi drept de ședere. 

După atentatele de la Paris din noiembrie 2015 Europa a conștientizat că a-i grupa pe imigranți în cartiere în care doar ei locuiesc, a-i trimite la școli în care aproape toți elevii sunt imigranți, toate acestea pot foarte ușor duce la o izolare care să îi facă pe refugiati sensibili la idei propagate de grupuri extremiste.

 Suedia este o democrație în care se consideră că fiecare om are dreptul la educație gratuită.

 Dar cum poți să integrezi rapid zeci de mii de tineri care nu vorbesc limba, care provin din culturi și  sisteme de educație foarte diferite... și cum să îi faci să și interacționeze cu restul elevilor. 

 Ștefan Pirard este responsabil în regiunea Jönköping cu integrarea elevilor nou sosiți în Suedia. Se estimează că anul acesta școlar ei vor reprezenta cam 10% din numărul celor care merg la școală. 

Elevii  sunt mai întâi invitați la un centru, pentru o discuție și înscriere. Apoi sunt trimiși la două școli unde se fac grupe și li se evaluează cunoștințele. După aceea sunt puși în diverse clase pregătitoare. Pe aceste clase, încercam să le împrăștiem în toată municipalitatea ca să ajutăm la integrarea copiilor.

În Suedia avem garantată libertatea alegerii școlii. Asta se aplică și în cazul celor nou sosiți. Dar recomandăm cu putere să meargă la anumite școli. Cam 99% din cei nou sosiți ne ascultă.

 Lucrurile pot însă merge și mai departe. Într-o altă municipalitate, Nyköping, la 100 km de Stockholm s-a luat hotărârea închiderii a patru școli de stat și a comasarii lor într-una singură, uriașă, în scopul unei omogenizări mai bune a elevilor, iar în Danemarca la Aarhus școlile nu au voie să aibă mai mult de 20% elevi nou veniți în țară. Ce părerea are Ștefan Pirard despre acestea?

Putem doar să tindem la așa ceva. Nu e realist. După integrare, elevii își aleg școală în funcție de prieteni și există un risc să fie mai mult de 20%.

 Cât despre nivelul de educație al celor care intră în școlile suedeze... 

Avem o parte care au fost 10 – 12 ani în școală și alții care nu au fost niciodată acolo și, din păcate, sunt analfabeți. Să fii analfabet la 15 – 16 ani e greu. Am fost nevoiți să creăm și grupe de analfabeți că să-i facem să poată să scrie și să citească.

 Bine, dar chiar și în cazul celor care au studiat în țările lor, integrarea într-un sistem cu totul nou poate fi dificilă, mai ales din cauza limbii. În Suedia, prin lege, orice copil are dreptul la o oră pe săptămâna în limba sa maternă. Dar ce se întâmplă cu restul orelor în cazul celor care au nicio noțiune de suedeză. Eija Virkkunen este reponsabila pentru cursurile limbi materne în municipalitatea Jönköping.

În Jönköping avem 120 de profesori care predau 37 de limbi. Lucrăm cu 4000 de elevi.

 Treaba noastră în departamentul pentru limbi materne este să oferim noilor elevi persoane care  să le vorbească limba și să îi îndrume.

Mulțumită faptului că putem oferi asta, elevii noi sunt permanent bineveniți în școli. Altfel, ar putea fi frustrant pentru un profesor care s-ar întreba cum să predea unei clase în care sunt 5 elevi care nu știu deloc suedeză și încă unul care e începător. Avem profesori angajați la clasele pregătitoare pentru că elevii să poată demonstra ce știu încă de la sosire. Evaluările se fac în funcție de cunoștințe, nu de limba vorbită.

Conform lui Eija Virkkunen, experiența arată că adesea copiii veniți din Orientul Mijlociu și din Europa Centrală au studiat matematică la un nivel mult mai înalt decât cel din școlile suedeze, însă nu au foarte multe noțiuni de științe sociale, care sunt foarte importante în Suedia. 

Pregătirea elevului nou sosit pentru contactul cu o altă cultură școlară nu este nici ea neglijată, așa că înainte de a merge în clasă, fiecare elev primește explicații.

 Le vorbim despre responsabilitatea fiecăruia și pomenim relația dintre fete și băieți.

 Toți au dreptul la limba și originea lor. Nu doar femeile ori doar bărbații pot fi profesori sau directori de școală. Cu toții au același respect pentru elevi. La rândul lor, elevii trebuie să respecte personalul și să se respecte între ei. Să realizeze că sunt egali și că au aceleași drepturi.  Le spunem și că băieții nu sunt favorizați față de fete. E o școală egalitară.

Mariana Daniela Morosanu este din Bacău, se află în Suedia din 2005 și lucrează ca jurist la Casa de Asigurări de Sănătate. Împreună cu prietenii dintr-un grup de pe facebook, a creat asociația Integrera Mera care este extrem de activă în ajutorarea refugiaților dintr-un centru din orașul Jönköping. Ea spune că  nimic nu e mai important pentru aceștia decât școala și integrarea în societate:

Am pornit o language café unde să ne întâlnim voluntari suedezi cu refugiații. Să îi învățam limbă suedeză, cum vorbești, că nu tipi la nimeni, că nu ridici tonul la nimeni și vorbești pe un ton neutru.

Sunt câteva zeci de participanți 60-70. Părinții veneau cu copiii. Pentru că copiii vroiau să iasă afară să se joace, părinții îi forțau să stea cu noi la masă și să învețe suedeză.

 Mariana Daniela Morosanu spune că în ciuda declarațiilor ministrului suedez de interne despre probabila expulzare 80 000 de solicitanți de azil și a incidentelor de la centrele pentru azilanți,  suedezii, în special cei din orașele mari, sunt în continuare favorabili ajutorării refugiaților. 

Iar pentru copiii acestora care încă nu au fost primiți în școli suedeze, Integrera Mera a reușit chiar să convingă o instituție privată să deschidă o grădiniță pentru refugiați și să analizeze și posibilitatea deschiderii unei școli. 

Aseară am întâlnit o femeie de aproximativ 40 de ani care plângea în fața centrului. Am întrebat-o de ce plânge. Ea plângea pentru că credea că nu are dreptul să meargă la școală pentru că nu a primit nicio hârtie de la reprezentanții școlii respective.Am crezut că a fost bătută de cineva. Dar ea plângea pentru că vroia să meargă la școală.

 În condițiile în care școala suedeză vede în ultimii ani o cădere vertiginoasă în clasamentul școlilor europene, în care elevii suedezi sunt adesea foarte putin motivați, prezența noilor veniți este văzută și ca o mare speranță. Din nou, Eija Virkkunnen.

Cred că multora li se deschid ochii și spun: Ia uite cât muncesc cei noi, au teme multe în țările lor și voi teme și aici. Vor să facă tot mai mult. Asta influențează puternic climatul academic din școlile noastre.

Reportaj de Constantin Dragan
1217