Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ion versus John: românul, indisciplinat, dar creativ, americanul e mai adaptabil la schimbare

danieldavid.jpg

Psihologul clujean Daniel David

Românii sunt mai puțin disciplinați ca americanii, au spirit de turmă și sunt mai rezistenți la schimbare. Acestea sunt primele concluzii ale unui studiu asupra profilului psihologic al poporului român, realizat de cercetătorii clujeni, coordonați de psihologul Daniel David.  Însă aceste caracteristici generale nu sunt neapărat negative, sunt de părere specialiștii. Felul în care suntem, cu adevărat, ca popor, depinde de mediul în care se dezvoltă fiecare individ. Studiul psihologilor clujeni i-a comparat pe români nu doar cu americanii, ci și cu indienii sau cu spaniolii ori germanii. La ce concluzii au ajuns?

„Poporul ideal sau perfect” nu există pentru psihologi. Însă pentru a afla profilul psihologic al unei națiuni sau trăsăturile „sufletului românesc”, cercetătorii clujeni au comparat personalitatea românilor cu cea a mai multor popare.

“Atunci când încerci să construiești profilul psihologic al unui grup, al unui popor, în acest caz, nu te raportezi la niște standarde obiective, adică nu există un profil psihologic bun sau rău. Îți dai seama de profilul psiholgic al unui grup sau popor prin comparație cu profilul psihologic al altui grup, al altui popor. Asta am făcut și noi: am comparat diverse trăsături  fundamentale psihologice ale românilor cu o mulțime de alte țări sau popare și culturi ș din această comparație au rezultat câteva aspecte stabile pentru noi”, a spus psihologul Daniel David, coordonatorul echipei de cercetători care a realizat studiul.

Românii au fost comparați cu americanii, cu indienii, cu chilienii, dar și cu spaniolii, italienii sau germanii. Studiul realizat la Cluj a urmărit 5 trăsături sau caracteristici de personalitate: agreabilitatea, extraversiunea , adică înclinaţia psihologică către lucrurile exterioare şi adaptarea la ambianţă,  deschiderea psihologică, conştiinciozitatea, şi nevroticismul, care se referă la felexibilitatea afectivă. 
Printre primele concluzii trase de psihologii clujeni, în urma comparației românilor cu alte popoare a fost că noi suntem mai puțin conștiincioși decât americanii, de exemplu.

„Faptul că avem o conștiinciozitate mai scăzută decât americanii nu este un lucru rău în sine, fiindcă este o trăsătură de adâncime. Ea se poate proiecta la suprafață în lucruri mai bune sau mai rele. Spre exemplu, o conștiinciozitate mai scăzută poate să însemne o oarecare indisciplină, o alergie la reguli. În același timp, pate să însemne și o serie de lucruri pozitive, cum ar fi faptul că ești mai flexibil, mai creativ, mai boem. Care componentă din conștiinciozitatea scăzută se va exprima mai mult depinde de mediul socio-cultural. Dacă îl iei pe un român și îl duci într-o instituție în care regulile sunt reguli, nu se va exprima indisciplina, pentru că știe că va fi dat afară, se va exprima, probabil, aspectul de creativitate, aspectul de a fi o persoană mai boemă și așa mai departe”, mai spune Daniel David.

Totuși, Ion, românul tipic, respectă autoritatea, însă este mult mai reticent la schimbare. Acesta este și motivul pentru care românilor, de exemplu, le-a luat mai mult timp să se revolte împotriva comunismului, este de părere Daniel David.

“Ești mai atașat de tradții, respecți autoritatea, dar atenție, autoritatea legată de tradiții, de exemplu biserica sau alte autorități care exprimă tradiția. Poate să abă și o component negative în profilul de suprafață. Spre exemplu, ești mai rezistent la schimbare. Fiind legat de tradiții, schimbarea se întâmplă mult mai greu. Vezi ce s-a întâmplat cu căderea comunismului, am fost printer ultimele țări. Și asta s-a întâmplat printr-o explozie. De acolo e și vorba cu mămăliga care explodează greu, dar și când explodează, exlodează bine”, a spus pentru RFI Daniel David.

Indicatorii studiului arată și că Ion este mai puțin agreabil decât americanul John. Însă și acest aspect poate avea o parte bună și una rea. Partea pozitivă este că un român mai puțin agreabil poate fi mai ambițios, partea negativă ar fi că acesta ar putea fi, în același timp și un om mai suspicios cu semenii săi. Care dintre cele două caracteristici de personalitate se va dezvolta și cultiva depinde doar de mediul socio-cultural în care individul se dezvoltă. O altă caracteristică a românilor este spiritul gregar sau spiritul de turmă. Această trăsătură a fost studiată și de către psihologul Constantin Rădulescu Motru acum mai bine de 100 de ani, când acesta a încercat să suprindă care este “sufletul românesc”. De altfel, studiul realizat de psihologii clujeni este o reluare a ideilor de la care a pornit Rădulescu-Motru în 1910. Constatările sau concluziile trase de Rădulescu-Motru atunci nu sunt cu mult diferite de cele găsite acum de psihologii clujeni.

“Constantin Rădulescu-Motru și făcea o distincţie interesantă. Poate sună foarte interesant că avem un spirit gregar, care duce la o conștiință socială, o conștiință colectivă. Este, poate, un ieal uman. Dar el spune: nu cred că este calea cea mai bună. Calea cea mai bună ar fi alta: să ai niște individualități bine definite, autonome, care, de bună credință și cu conștiința proprie sunt dispuse să lase din autonomia lor, pentru a crea un grup cu o conștiință socială. Și atunci ce se naște nu este gregarism, ci este solidaritate. Și spre asta ar trebui să tindă o societate puternică”, a mai declarat psihologul Daniel David.

Lucrarea cercetătorilor de la UBB care cuprinde toate concluziile trase de specialiști  va fi publicată anul viitor. Aproximativ 20-25 de cercetători au lucrat, de-a lungul timpului, la acest studiu, dintre care 6 în mod constant. Eșantionul de oameni pe care a fost realizat studiul este de zeci de mii de subiecți, atât din România, cât și din țările cu ale căror popoare au fost comparați românii.

Material realizat de corespondenta RFI la Cluj Bianca Pădurean
732