Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Preşedintele Ordinului Arhitecţilor: Legile blochează consolidarea clădirilor

arhitect.jpg

Președintele OAR Șerban Țigănaș
Image source: 
dicositiganas.ro

Tragedia de la Clubul Colectiv relansează discuţia privind starea multor clădiri din România.  Într-un interviu pentru RFI România Şerban Țigănaș, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, crede că numărul clădirilor cu bulină roşie din Capitală e mai mare decât cel de pe lista oficială.  Arhitectul deplânge blocajul legislativ care împiedică utilizarea unor fonduri publice în consolidarea clădirilor.  O iniţiativă a arhitecţilor a fost respinsă de Parlament. Şerban Țigănaș speră însă ca “pe fondul absolut dramatic al recentelor evenimente lucrurile să fie regândite”.

Reporter: Guvernul va discuta în ședința de astăzi modificarea legislației în așa fel încât ISU să poată dispune închiderea unor cluburi, baruri sau restaurante care nu respectă normele de siguranță. Se discută despre impunerea unor amenzi de la 50.000 până la 100.000 de lei pentru cei care nu respectă legea. Cât de gravă este situația?

 

Șerban Țigănaș: Situația este extrem de gravă, probabil extrem dificil de apreciat, pentru că ea nu este nici pe departe un caz izolat, această tragedie reprezentând de fapt un potențial de dezastru care are dimensiuni nebănuite. Este vorba de o stare a lucrurilor în cultura contruirii și evident că ne pune pe gânduri și trebuie intervenit de la nivelul conceptual până la cel operațional, pe toate planurile.

 

Reporter: Ce pași trebuie parcurși de cineva care își dorește să ridice o clădire în care să primească public?

 

Șerban Țigănaș: Trebuie să vorbim de două lucruri distincte și importante ambele. Prima categorie fiind construcțiile noi, pentru care există un proces destul de bine definit de proiectare, autorizare, avizare, recepție și utilizare. Mai gravă este situația cu aceste construcții existente care au fost gândite pentru alte funcționări și care sunt transformate.Situația de la clubul care a ars face parte din această categorie, iar aici nu se respectă legea masiv, pentru că de fapt orice schimbare de destinație cu aceeași funcțiune care se transformă, trebuie să treacă printr-un proces de autorizare de construire și acest lucru nu se întâmplă masiv.

 

Reporter: Site-ul profit.ro a publicat zilele trecute o listă a localurilor, băncile și magazinelor în clădiri pericol public din centrul Bucureștiului. Astfel avem 54 de restaurante care se află în clădiri cu bulină, baruri, cluburi, patru teatre și cinematografe, șapte unități bancare, cinci farmacii , 63 de magazine, patru galerii de artă, 13 clinici medicale și saloane cosmetice aflate în București. Presupun că situația nu este singulară, pot fi și în țară astfel de probleme.

 

Șerban Țigănaș: Fără îndoială. În primul rând trecem la discuția foarte sensibilă despre riscul seismic care este cunoscut de ani de zile mai puțin au apărut soluțiile. Eu am două întrebări pe care mi le-am pus în momentul în care am citit această listă și ceea ce s-a publicat pe această temă. În primul rând dacă este această listă completă pentru București. Faptul că o serie întreagă de construcții au fost expertizate din punct de vedere al riscului seismic înseamnă oare că celelalte construcții care nu au primit această bulină roșie că ele sunt sigure, eu cred că nu. E o primă întrebare și cred că am putea fi ușor în fața unei erori conceptuale care să spună că dacă nu avem bulina înseamnă că suntem în siguranță. Eu cred că nu a existat capacitatea de a acoperi toate construcțiile din categorie respectivă cu expertize. A doua întrebare pe care mi-o pun, văzând această intenție de a închide spațiile cu acces pentru public care se află în astfel de construcții este: de ce sunt ignorați locatarii? Sunt clădiri cu multe etaje, multe dintre ele cu apartamente deasupra de care nu se spune nimic. Sunt în pericol doar cei care ar intra într-un teatru, club, magazin, agenție bacară, iar cei care trăiesc efectiv deasupra nu? Pe mine m-a surprins această abordare. Și îmi pun întrebarea asupra soluțiilor.

 

Reporter: Care ar fi soluțiile acum?

 

Șerban Țigănaș: Vă spun care este problema pe care noi, arhitecți la Ordinul Arhitecților și la diverse proiecte pe care le-am făcut în colaborare cu diverse entități :  în România există un soi de blocaj la nivel de lege care nu permite ca resurse financiare din bugetul public să fie folosite pentru a salva, consolida și pune în siguranță clădiri care se află în proprietate privată. Nu există o metodă prin care să se poată interveni, în regim de urgență, de interes public, pentru că multe construcții sunt monumente istorice, clădiri de patrimoniu, indiferent de cine este proprietarul lor, sunt interes public pentru întreaga comunitate, poate întreaga țară și unele pentru patrimoniul universal.

 

Reporter: Asta înseamnă că legea trebuie îmbogățită pentru a fi acces de la fondurile publice și pentru clădirile în proprietate privată. Alte soluții?

 

Șerban Țigănaș: De aici se deschid o serie de soluții tehnice care în absența finanțării nu pot să existe. Noi am făcut o propunere Parlamentului în acest sens. Într-o primă instanță ea nu a fost acceptată. Sperăm că pe fondul absolut dramatic al recentelor evenimente lucrurile să fie regândite. A doua soluție pe care o sugerez este evident o modificare a legislației generale de autorizare a construcțiilor, în sensul că ar trebui cumva introdusă și conștientizată această procedură în ideea că orice intervenție asupra unei construcții este un act de contruire. El trebuie adus la cunoștiința autorității care decide care este calea pentru intervenție. E nevoie de biroctrații diferite pentru intervenții diferite. La ora actuală este o singură procedură care îți cere aceleași avize pentru modificarea unei ferestre sau pentru modificarea integrală a unei construcții complexe. E vorba de o nuanțare care să nu mai creeze acest apetit al celor care au de făcut o lucrare minoră și care evită legalitatea pentru că birocrația este chinuitoare.

 

 

Reporter: Am pornit de la incendiul de la Clubul Colectiv. În amenajarea unui spațiu de asemenea natură sunt cooptați arhitecții?

 

Șerban Țigănaș: Recursul la arhitecți în România este foarte slab, știm cu toții. Noi avem de data aceasta la Ordin studii pentru că aceasta este menirea noastră , să creem un cadru de activitate corectă pentru ceu care practică această profesie și să-i facem să fie utili pentru clienții lor, societate, domeniul public și cel privat. Se știe că în România improvizația este o procedură curentă și foarte mulți dintre cei care construiesc fac lucrul acesta începând cu o mare economie, adică nerecurgând la un profesionist pentru a gândi lucrurile corect. Aici suntem într-o situație absolut dramatică. Unii dintre noi sunt de vină pentru că acceptă intervenții neprofunde, parțiale, la limita obținerii unor documente și fără să își urmărească transpunerea în realitate a proiectărilor pe care le-au făcut. Orice amenajare trebuie să fie realizată de profesioniști calificați.

 

Reporter: Iar dacă s-a făcut cu un arhitect această amenajare, răspunderea revine arhitectului sau patronului?

 

Șerban Țigănaș: Ambilor. Întotdeauna răspunderea este a celui care este proprietar și inițiază lucrarea. Evident că și arhitectul, inginerii, constructorul, toți sunt respunsabili și din păcate sistemul legislativ nu dă o putere suficient de mare celor care au proiectat și au semnat pe proiectul respectiv, să aibă un drept de veto când lucrarea se dă în folosință în cazul în care nu s-a respectat tot ce au prevăzut ei acolo. Și aici trebuie schimbată legea.

 

Reporter: Obligația cunoașterii legii, câte căi de acces, cât de ample să fie ferestrele, ușile, revine arhitectului sau de asemenea patronului?

 

Șerban Țigănaș: Aici este o problemă a arhitectului fără îndoială. Mai este o problemă și a verificatorului legal de proiecte care este a doua semnătură responsabilă care se pune pe proiectele executate legal și vine și a treia care este a avizatorului din partea ISU.

 

Reporter: Deci până la urmă responsabilitatea este înlănțuită.

 

Șerban Țigănaș: Absolut. Această înlănțuire poate fi privită și ca o disipare de responsabilitate. Eu cred că este bine să existe această înlănțuire pe elementele sensibile. Dar apăs din nou pe concluzia că între hârtie și realitate este o diferență mult prea mare, iar momentul cel mai important, de la care nu trebuie să existe rabat, este recepția lucrărilor de construcții, înainte de a fi date în folosință.

 

Reporter: Ultima întrebare este legată de valul de controale care s-a pornit după tragedia din Colectiv. Sunt inspectate, în pericol de a fi închise, amendate multe locații. Credeți că acest val va avea efecte, va persista, vor reveni la control peste săptămâni sau luni de acum înainte?

 

Șerban Țigănaș: Nu pot decât să sper că se va schimba ceva masiv. El este conjuctural și are un aspect trist prin faptul că trebuia să se întâmple o tragedie pentru ca instituțiile statului să se mobilizeze. Deci eu cred că va avea un efect, nu îmi pot da seama cât de mare, sper că va fi suficient de puternic ca să ducă la schimbările de care pomeneam mai înainte care sunt absolut necesare.

Arhitectul Șerban Țigănaș, președintele OAR, intervievat de Magda Prelipceanu
5032