Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


RFI 25 de ani: Imigraţia, o problemă complicată pentru Suedia

rfi_25_ani_imigratia_problema_complicata_pentru_suedia.jpg.jpg

Politisti discută cu un grup de oameni la gara Hyllie, lângă Malmo (Foto: Reuters)
Politisti discută cu un grup de oameni la gara Hyllie, lângă Malmo (Foto: Reuters)

Pe străzile din Kabul, Kandahar, Damasc ori Alep se vorbeşte adesea despre Suedia ca despre cea mai bună destinaţie pentru a te refugia. Un sistem social bine dezvoltat, oameni oricând gata să ajute şi permise de şedere eliberate destul de uşor. În plus, nenumărate asociaţii de voluntari îi aşteaptă pe refugiaţi şi încearcă să-i facă să se simtă cât de bine se poate. Situaţia a devenit însă critică pentru autorităţi, care fac cu greu faţă fluxului de solicitanţi de azil. Un reportaj realizat de corespondentul RFI în Suedia, Constantin Drăgan.

  • Trebuie să spun că sunt extrem de uimit să văd lucrând împreună atâtea organizații care în mod normal nu ar colabora vreodată. Avem moscheea din Stockholm, biserica Santa Clara, sindicaliștii, am primit lenjerie intimă de la Cafe Marx. Toată lumea lucrează și îi ajută pe oamenii care au nevoie.

 

Gara centrală din Stockholm, ora 19:00. Aglomerată ca orice stație de cale ferată dintr-o capitală. Rucsaci, bascheți, genți diplomat, costume...

 

 Din septembrie însă, prin și pe lângă Stockholm Centralen au apărut mesele pliante, scaunele și corturile la care se asigură permanență de dimineața până seara. Tineri voluntari îmbrăcați în veste reflectorizante vorbitori de arabă și pashtu împart pliante.

 

 Voluntarii își zâmbesc, colaborează perfect și toți vor să ajute.  Să îi facă pe cei care sosesc să se simtă bineveniți.  încă de la coborârea din tren, după cum spune Cecilia, reprezentantă a Crucii Roșii.

 

  • Mergem la linia unde sosește trenul în care se anunță că vor fi refugiați. Luăm cu noi banane, alte fructe, jucării de pluș pentru copii... încercăm apoi să îi direcționăm către serviciile sociale, biroul de imigrație. Cu următorul tren sunt așteptați 25.

 

 După câteva mii de kilometri parcurși și două continente străbătute, e ușor de bănuit că o parte refugiați nu se simț foarte bine. Pentru ei, a fost creat pe facebook grupul “Ingrijiri la gara centrala”. în câteva zile a strâns 250 membri.

 

  • Ingrijiri simple. Tablete pentru dureri de cap, spray pentru nas, plasturi, șosete, ursuleți pentru copii și bătăi pe umăr pentru încurajare. Cumpărăm medicamente și încercăm să ne folosim toate contactele pe care le avem în farmacii pentru a obține produse mai ieftine. Multe farmacii fac donații. încercăm să avem pe cineva aici de la 10 dimineața la 10 seara și încercăm să fie în permanență prezenți un medic și o asistentă.

 

  • Sunt mulți cei care au nevoie de îngrijiri?

 

  • E frig și umed acum așa că mulți sunt răciți. Sprayurile de nas sunt cele mai căutate.

 

 

 Bine, dar unde vor dormi cei sosiți? Pentru început, la biserică.

 

  • Putem doar să le oferim un loc în biserică unde să doarmă, pe saltea. Apoi ne asigurăm că primesc mic-dejun și cină. Cei care au trecut prin Europa Centrală nu mai vor să aibă parte de așa ceva. Trebuie să vadă că undeva în Europa cineva îi iubește. Mulți sunt musulmani așa că atunci când ajung în biserică, prima reacție este... cum? Creștinilor le pasă de noi? Sigur că ne pasă. Sunt oameni. și Isus a fost refugiat.

 

Cel mai mare cort este cel al asociației “Refugees welcome to Stockholm” care funcționează ca distribuitor de mâncare, sfaturi și locuri de cazare pentru cei care, după ce se odihnesc o zi – două, pornesc mai departe.

 

  • Ce mâncare le oferiți?

 

  • Depinde foarte mult ce primim. Noi nu prea cumpărăm. Toată mâncarea trebuie să fie halal, așa că e simplu să avem produse vegetariene, dar poate fi orice de la kebab cu orez, la pui, diverse supe, mâncare gătită, variază de la o zi la alta.

 

 Dar câtora din refugiații care ajung în Suedia chiar li se permite să rămână?  Fredrik Bengtsson, șeful biroului de presă al Oficiului Suedez pentru Imigrație.

 

  • Ce spun statisticile, din 10 refugiați care solicită azil, câți îl primesc?
  • In acest moment, cam 80% din solicitări se aprobă.

 

Ca regulă generală, Suedia oferă permis permanent de ședere tuturor celor care demostreaza că vin din zone în care viața le- ar putea fi în pericol și care nu au fost deja înregistrați într-o altă țară a Uniunii Europene. Este știut că în Siria e război, însă în Afganistan nu mai e. Oricum, nu oficial. Ce se întâmplă atunci cu cei foarte mulți care sosesc de acolo?

 

  • Nu e război în tot Afganistanul, dar sunt părți care sunt în continuare foarte periculoase și unde oamenii au nevoie de protecție. La ora actuală din Afganistan vin mai mult copii singuri. Iar ei au șanse mari să primească azil. Luăm în considerare două aspecte: dacă au nevoie de protecție (și asta se întâmplă frecvent) solicitanții primesc permis de ședere. Dacă  nu au nevoie de protecție, atunci îi căutăm pe părinți pentru a trimite copiii înapoi. In cazul în care nu le găsim părinții, le oferim permis de ședere în cele mai multe cazuri.

 

  Iar provocarea cea mai mare este găsirea unei locuințe pentru cei care sosesc. Cum Suedia este o țară profund descentralizată, totul se joacă la nivel local.

 

  • Nu sunt foarte multe municipalități care spun nu. însă sunt foarte multe care ne spun că nu pot să facă față numărului de solicitări. Respectăm asta și manifestăm înțelegere. Pentru că acum se întâmplă ceea ce nu s-a mai pomenit vreodată. Sistemul suedez nu e gândit pentru un așa mare număr de oameni care sosesc.

 

 Sigur, nu chiar totul este roz. Periodic apare în presă câte o știre despre încă un cămin de azilanți incendiat de câte un grup rasist. Asta ca făcut că lista căminelor să fie actualmente secretă.

 Iar lipsa locuințelor a dus și la apariția unei noi afaceri de succes. Numeroase hoteluri au fost peste noapte transformate în cămine pentru azilanți. Se zvonește că pentru fiecare coroană investită, se câștiga încă una. Ce părere au autoritățile despre asta?

 

  • Așa se întâmplă atunci când ai un sistem în care municipalitățile nu fac față. Apare piață liberă. Iar acolo sunt actori care câștigă foarte mulți bani. Dar ăsta e rezultatul faptului că vin foarte mulți refugiați deodată, iar noi că autorități nu reușim să ne descurgam singuri.

 

 

 Timpul de așteptare a unei decizii legate de dreptul de ședere este azi cam de un an. în timpul asta, în afară de cazare în cămine, refugiații primesc o mică diurnă. Iar o dată ce permisul de ședere le-a fost eliberat,  ei sunt distribuiți în câte o municipalitate. Acolo îi așteaptă diverse programe care să îi ajute să se integreze cât mai repede în societate și să își găsească de lucru.  Ulf Ohlsson, primarul orașului Borås:

 

  • E foarte simplu. Unei persoane care vine în Suedia I se poate părea dificil să se integreze în societate. Așa că încercam să găsim oameni care au locuit mai mult în Borås și să îi punem în legătură cu cei nou-veniți. Le cerem să se întâlnească și să vorbească despre sistemul de sănătate, despre cum e viața. Dacă sunt familii cu copii încercăm să găsim tot familii cu copii. și merge foarte bine. Apoi, dacă avem de pildă doctori printre nou sosiți, și sunt mulți medici, înainte le ceream să învețe mai întâi suedeză, iar apoi să își valideze studiile. Acum încercăm să facem invers. Le sugerăm să își valideze întâi studiile în engleză, arabă sau orice altă limbă și abia apoi le cerem să învețe suedeză. în felul asta își găsesc mai repede servicii. Mulți dintre cei care vin acum din Siria au studii superioare și sunt competenți în meseria lor.

 

La o populație de 9 milioane de locuitori, Suedia estimează că anul acesta va avea  aproape 200 000 de noi solicitări de azil. Controalele la frontieră instaurate de curând probabil că vor avea cel mult un efect psihologic. Asta pentru că orice persoană care vine dintr-o zonă de conflict este liberă să ceară azil chiar la graniță. în acest timp, tot mai multe state europene refuză să își ia orice angajament în primirea refugiaților, iar partidul suedez de extremă dreaptă Sverige Demokraterna devine tot mai popular. Cu toate că atentatele de la Paris au făcut acceptarea refugiaților în Europa tot mai dificilă, cu excepția câtorva grupuri rasiste, suedezii se arată în continuare mai degrabă solidari cu cei care sosesc goniți de război. Iar popularei întrebări care se pune în România “Daca îți plac așa de multi refugiații, de ce nu îi iei la ține acasă?”, acesteia încă nu a reușit nimeni să îi găsească traducerea în limba suedeză.

Reportaj Constantin Drăgan, despre refugiații ajunși în Suedia
537