Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


RFI 25 ani: Gingașe și trufașe - Despre egalitatea de șanse în Suedia

gingase.jpg

Gingașe si trufașe - despre egalitatea de șanse în Suedia

Se spune despre Suedia că este ţara europeană în care feminismul chiar are o mare influenţă. Dar cum sunt femeile suedeze? Cum trăiesc, cum muncesc şi cum se distrează? Cât de mult seamănă ele cu româncele şi cum rămâne cu bărbaţii? Cum se simt ei? Un reportaj realizat de corespondentul RFI în Suedia, Constantin Drăgan.

Trăim într-o lume plină de stereotipuri care, atunci când vine vorba despre femei devin atât de puternice încât sunt acceptate aproape în unanimitate. Franțuzoaicele sunt rafinate și elegante, unguroaicele, gospodine, femeile din America sunt independente, iar rusoaicele, fermecătoare. Despre suedeze se zvoneste că ar fi înalte, frumoase, blonde și... la conducere. Că au toate drepturile din lume și că în Suedia zicala că în spatele unui bărbat de succes este o femeie puternică e adevarată doar în măsura în care femeia nu dorește să fie ea în față. Așa o fi?                                                       

În mare parte. Au dus egalitatea dintre femei și bărbați și atunci poti să te gândești chiar că pe primul loc e copilul, apoi cățelul și bărbatul.

Lena Sumedrea a ajuns în Suedia acum 9 ani. Mai întâi a lucrat trei ani la un azil de bătrâni unde spune că a învățat foarte multe. În serile de weekend era gardian la o un club important din orasul Jönköping. Apoi s-a dus la facultate. Acum este căsătorită, are o fetiță și, iar anul trecut a ajuns consilier local.

”Eu am intrat în politică mai mult ca să mă acomodez în societate. Să înțeleg cum sistemul funcționează. Aici poți să ai anumite întrebări și anumite opinii fără să îți fie frică să ieși cu ele în public și să spui ce gândești. Nu știu dacă în România... probabil că poți, însă e un pic mai structurat, pentru că politica din România este în continuare dominată de bărbați.”

În același timp, Lena Sumedrea spune că familia ei va rămâne una românească, chiar dacă suedezii au viziuni diferite despre viața în cuplu.

”Copiii trebuie să meargă ori la școală, ori la grădiniță și în general se împarte ziua. Azi mă duc eu, mâine te duci tu. Azi fac eu curat, iar tu faci mâncarea. Săptămâna asta fac eu cumpărăturile, dar săptămâna viitoare le faci tu. O femeie suedeză îți spune ce are de spus. Noi femeile din România nu prea avem acel curaj să spui ce gândești. Te retragi și povestești cu prietenele tale.”

Atunci când Europa vorbește despre o țară în care drepturile omului sunt pe deplin respectate, cuvântul Suedia vine destul de repede pe buze. Țara scandinavă este probabil locul în care femeile au cele mai mari șanse de a ocupa un loc în societate. Dar cum s-a ajuns aici? L-am întrebat pe Marcus Mohlin, profesor de științe sociale și jurnalist.

Istoria suedeză a fost condiționată foarte mult de forța lucrătorilor care devenea tot mai mare la începutul secolului XX. Atunci, bărbații primeau drept la vot, iar în 1919 el le era garantat și femeilor. Atunci s-au pus și bazele social – democrației care avea să conducă Suedia părți mari din secolul trecut. O idee de bază a acesteia este susținerea celor slabi din societate.

În anii '20 am avut un prim-ministru care se numea Per Albin Hanson. Începând de la el, social demcrații au pornit să clădească adevărate instituții: alocațiile pentru copii, dreptul la un loc la grădiniță. Acest drept de a-ți lăsa copilul la grădiniță de pildă, le-a permis femeilor să aibă acces pe piața muncii.”

E adevărat că egalitatea bărbaților cu femeile a dus uneori și la situatii inedite, cum ar fi hotărârea unor grădinițe că, în loc să îi numească pe copii ”el” și ”ea”, să folosească pentru toți un pronume neutru.

”Există două moduri în care acest lucru poate fi privit. Primul se referă la utilizarea pronumelui neutru atunci când nu știi genul celui despre care vorbești. De pildă, eu cred că îl poți folosi liniștit atunci când îl pomenești mecanicul din locomotiva trenului tău întrucât nu ai idee dacă e un bărbat sau o femeie.

Apoi, în fiecare mișcare politică există și ciudățenii. Este și cazul feminismului care a venit cu pronumele neutru. Însă eu cred că asta e doar o excepție. Există în cateva grădinițe din Stockholm, dar cam atât.

Eu sunt creștin, merg la biserică în fiecare duminică, dar în același timp sunt extrem de mândru că am crescut și că trăiesc într-o țară care îl pune pe om în centru. Cred că oamenii au voie să aleagă singuri cum vor să trăiască. Femeile pot să își aleagă serviciul pe care îl doresc, homosexualii pot să se căsătorească și să își trăiască viața... Aici e vorba despre drepturile omului. Dacă spunem că oamenii s-au născut liberi, trebuie să acceptam și că ei pot să-și aleagă modul de viață pe care îl preferă.”

În Suedia femeile au chiar și un partid politic care, la ultimele alegeri, a fost la un pas de a intra în Parlament. Se numește Feministiska Initiativ și a reușit deja să aibă consilieri locali în mai multe orașe mari. Ce dorește formațiunea politică ne spune Evelina Axell, președinta organizației Jönköping.

”Vrem ca bărbații și femeile să aibă aceleași posibilități de a-și influența propria viață. Faptul că exista organizații de femei în fiecare partidîinseamnă că această problemă e încă actuală. Nu am auzit de organizații de bărbați. E deci foarte clar că bărbații au puterea. Partidul nostru nu lucrează doar cu drepturile femeilor. Suntem și un partid anti – rasist și ne ocupîm mult de respectarea drepturilor omului.”

Feministiska initiativ este un partid de stânga care consideră că taxele mari sunt bune pentru că ele aduc prosperitate și egalitate în societate. În programul său se spune printre altele că bărbații ar trebui și ei să stea în concediu de paternitate minim 6 luni, față de 2 cât spune acum legea suedeză. De fapt, o parte din membrii partidului sunt bărbați.

”În regiunea noastră suntem cam 30, iar un sfert dintre membri sunt bărbați. Proporția e cam aceeași în toată Suedia.

- Dar de ce ar vrea un bărbat să intre în Feministiska Initiativ?

Pentru că e de parere că ar trebui să aibă aceleași drepturi și oportunități ca femeile, și invers. Avem încă niște mentalități îin societate care fac ca un bărbat cu copii să fie considerat persoana care întreține familia și care astfel trebuie să fie ajutat să facă o carieră. O femeie în aceeași situație este considerată cea care va avea grijă de gospodărie și de aceea nu are nevoie nici de un salariu mai mare și nici să devină șef. Oricum va sta acasă și se va ocupa de copii.”

Și pentru că suntem la capitolul femei și bărbați în Suedia, o singură întrebare a mai rămas. Cum se distrează suedezele? Din nou, Lena Sumedrea.

”Aici femeile beau în clan. Se adună mai multe și ies în baruri, în discoteci, în pub-uri și se îmbată. Adică nu e ” - M-am măritat, am acasă doi copii și nu ies”. Asta e cea mai mare distracție a lor, să bea. Pentru că aici statul are monopol pe alcool, se poate vinde doar în anumite locuri, nu poți să bei oricând și oricât. Dacă bei  marțea ești alcoolic, dar dacă bei vinerea și sâmbăta până numai poți și cazi, nu ești alcoolic.

-        Și ce fac după ce beau?

-        Unele merg acasă la soții lor. Am povestit foarte mult despre egalitatea dintre femei și bărbați. ... poate celelalte nu ajung acasă.”

 

 

Ascultă reportajul realizat de Constantin Dragan, corespondent RFI în Suedia
577