Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine sunt jihadiștii francezi? EXCLUSIVITATE RFI pentru România

tanara_atrasa_de_iubit.png

Tânără recrutată prin metoda iubitului în mișcarea jihadistă radicală-sectară

Deși studiile anterioare arătau că tinerii din clasele sărace de imigranți erau primii candidați la jihad, un nou studiu realizat de Centrul de Prevenție a Derivelor Sectare legate de Islam din Franța, arată că tineri din toate mediile, atei și din toate religiile, săraci sau bogați cad victime discursului sectar. Pentru că, studiul subliniază: jihadiștii nu sunt musulmani mai credincioși, ci parte a unor mișcări musulmane cu ideologie și tehnici sectare. Majoritatea noilor jihadiști au între 15-21 de ani, vin din familii atee sau nepracticante, din clasa de mijloc, sunt sensibili și mulți suferă de depresie. Cad pradă unui discurs sectar care le spune că sunt speciali și aleși de Dumnezeu să primească adevărul și să salveze lumea. RFI prezintă studiul Centrului de Prevenție a Derivelor Sectare legate de Islam din Franța, pe capitole, așa cum a fost el publicat la sfârșitul anului 2015.

Studiul Centrului de Prevenție a Derivelor Sectare legate de Islam, are șase capitole care analizează în detaliu cine sunt candidații la jihad, ce vârste au, din ce familii provin, ce îi atrage în Islamul Radical, cum sunt îndoctrinați.

Studiul are la bază analiza mărturiilor a 160 de familii ale tinerilor care au cerut ajutor centrului în 2014-2015. Mai întâi, trebuie amintit că radicalismul religios și crimele în numele religiei au existat dintotdeauna, astăzi însă acest radicalism a luat o nouă formă din cauza globalizării și a secularizării.

Globalizarea permite factorului religios să se construiască într-un spațiu virtual care nu mai este legat de un anumit teritoriu. Pentru a atinge oamenii, factorul religios trebuie să se prezinte drept universal și nu mai este legat la o anumită cultură pe care trebuie mai întâi să o înțelegi pentru a-i putea decripta mesajul religios. În general, ofertele religioase mondializate oferă un model "gata de consumat" sau, mai precis,  "gata de a fi crezut."

Noua formă a radicalismului musulman apare în acest context, folosind Internetul ca și canal de comunicare. Subtilitatea și puterea grupurilor dizidente radicale constau în abilitatea de a convinge musulmani și non-musulmani că ei nu fac decât să se întoarcă la sursa Islamului. Membrii lor se prezintă ca simpli "literaliști" care preiau mot-a-mot textul religios. Autoritatea și legitimitatea lor se bazează numai pe propria declarație că sunt "credincioși adevăratului Islam", ceea ce le permite să încalce, cum fac și alți credincioși de altfel, dreptul la "libertatea de conștiință", garantată de către societățile democratice.

Tehnica lor este să ia un "accesoriu" – fapt legat de istoria Islamului, să-l scoată din context și să-l utilizeze pentru proiectul lor legat de o ideologie totalitară.

Atunci când un discurs religios conduce individul la ruptură socială, familală, ajungând să-l priveze de majoritatea drepturilor sale de bază, se poate vorbi de efect "sectar". Cuvântul "sectă" își are originile în verbele latine secare- a rupe și sequor, sequi  a urma, în timp ce cuvântul "religie" provine din latinul religare care înseamnă a lega.

Centrul de Prevenire a Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI) a fost gândit și creat de antropologul francez Dounia Bouzar, după ce, prin după numeroase studii și cărți, aceasta a încercat să avertizeze cu privire la existența unui radicalism și a unei înregimentări care utilizează tehnici sectare, tocmai pentru că radicalismul islamic încă este considerat de opinia generală și anumiți oameni politici, drept ortodoxie religioasă.

Va fi numit aici "radicalism" un discurs care folosește preceptele religioase, prezentate drept musulmane cu scopul de a conduce un tânăr la auto-excludere, dându-l la o parte pe  "cei care nu sunt ca el."

Din lipsa de informații pe acest subient, nici profesioniștii în ceea ce privește comportamentul tânărului nu fac întotdeauna diferența între practicarea Islamului și îndoctrinarea radicală. Părinții ai căror copii sunt supuși îndoctrinării se regăsesc singuri în fața acestei probleme, indiferent care le-ar fi convingerile religioase.

Dacă studiile anterioare arătau că discursul islamului radical a atins cu prioritate tinerii vulnerabili la nivel social și familial, astăzi, acest discurs atinge tineri din familii foarte diverse.

 

Mai întâi din ce fel de familii provin tinerii jihadiști ?

80% dintre familii sunt de referință atee sau nepracticante, 20% sunt de referință budiste, evrei, catolici sau musulmani.

10% din familiile care se declară atei astăzi au o legătură cu Holocaustul sau cu integrismului algerian și au crescut ascunzându-și originile evreiești sau negând orice legătură cu trecutul lor arabo-musulman, dezvoltând în ambele cazuri o respingere viscerală a tuturor aspectelor legate de religie.

1. Religiile familiilor (Nov. 2014)

Familiile care au sunat la CPDSI sunt toate de naționalitate franceza. Doar 10% au bunici care au emigrat sau s-au stabilit în Franța Metropolitană după ce au trăit în Caraibe, Germania, Algeria, Tunisia, Maroc sau Asia. În studiile anterioare, tinerii afectați de radicalism se simțeau "fără teritoriu", "de nicăieri" și păreau să fi crescut cu "găuri de memorie".

Noul discurs terorist atinge tinerii care au o relație bună cu în istoria lor, fie că bunicii provin dintr-un alt teritoriu sau nu. Raportul cu exilul, imigrația sau pur și simplu "relația cu teritoriul" nu mai apare ca un indicator-cheie în profilul tinerilor afectați de noul discurs terorist.

2. Originea familiilor (Nov. 2014)

 

Din ce clase sociale provin jihadiștii?

Familiile fac parte în mai mult de 84% din cazuri, din clasele de mijloc și superioare, cu o puternică reprezentare a profesorilor și a mediilor educaționale (50% din familii care reprezintă clasele de mijloc.)

Studiul presupune că acest tip de părinți este foarte atent la comportamentul copilului lor. Restul exercită diferite meserii, variind de la comercianți, la medici specialiști. Cei 16% dintre clasele sărace au părinți șomeri sau invalizi.

3. Clasa sociala a familiilor (Nov. 2014)

Cei mai mulți au între 15-21 de ani

 

Grupa de vârstă  cea mai pregnantă este 15-21 de ani (63%). Grupa 21-28 ani reprezintă cele 37 de procente rămase. Cazurile de persoane peste 30 de ani sunt foarte rare.

4. Vârstele celor afectați (Nov. 2014)

 

 

Povestea tinerilor în cauză

Pana de curând, discursul islamului radical a atins cu precădere tineretul vulnerabil, în special pe cei care s-au simțit "de nicăieri", care au crescut cu "găuri de memorie" și care aveau în familie figura unui "tată decăzut". Nu este o coincidență faptul că educatorii europeni și-au descoperit unii elevi în mișcări musulmane radicale, exact așa cum dascălii americani își găseau elevii la penticostali. Discursul radical a fascinat, în primul rând, tinerii care trăiau cu sentimentul că nu aveau un loc și un rol în sânul societății. Convertirea la radicalism, fie musulman sau penticostal, s-a întâmplat cu precădere în aceleași pături sociale : imigranți la a doua generație, clase populare destabilizate, minorități vizibile, tinerii rupți de societate, în căutarea unei cauze pe care să o apere.

Astăzi, discursul radical afectează toate clasele sociale și îi poate cădea pradă un tânăr educat într-o școală de mare prestigiu sau o campioană de natație, în prină reușită și ascensiune socială.

În ceea ce-i privește pe tinerii care se află în evidența CPDSI din martie 2014, doar 5% au comis "infracțiuni minore" în adolescența timpurie. În schimb, 40% dintre ei au experimentat crize de depresie cu diferite simptome: precunm stare depresivă, anorexie, izolare , anorexie, automutilare, izolarea.

Se poate trasa ipoteza că îndoctrinarea funcționează mai ușor la tinerii "hiper sensibili" care își pun întrebări cu privire la sensul vieții lor, locul lor și rolul în univers. Discursul radical inversează subtil sentimentul unui tânăr. Cum el a simțit mereu că nu e conectat la lume, că nu e înțeles de ceilalți, că e diferit, discursul radical îi spune că s-a simțit mereu diferit tocmai pentru că Dumnezeu l-a ales drept "persoană pură", capabilă să primească adevărul și să "salveze lumea" de la pervertire.

Totul este conectat și interactiv: în primul rând, fragilitatea relației tinerilor cu lumea pare a fi un factor care îi atrage către mișcarea radicală; Apoi, ruptura de restul lumii apare ca urmare a îndoctrinării sectară, pentru a consolida autoritatea mișcării.

 

In urmatorul episod al studiului veti afla cum anume sunt atrași tinerii in jihad, care sunt tehnicile prin care sunt rupți de tot ceea ce cunosc.

 

2776