Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ideologie, medicină şi vaccinare – situația din Germania

vaccin_totok.jpg

Image source: 
Centrul Federal de Educaţie pentru Sănătate

În Germania federală, obligativitatea vaccinărilor a fost abolită în 1983. În Republica Democrată Germania, abia după prăbuşirea regimului comunist şi după armonizarea legislaţiei răsăritene cu cea occidentală. În prezent, doar Uniunea Creştin-Democrată (CDU) cere reintroducerea vaccinărilor obligatorii.

Prevederile legii din 1878 (Reichsimpfgesetz) privind obligativitatea vaccinării copiilor contra unor boli au fost preluate, în mare parte, şi de cele două state germane, înfiinţate în 1949: Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană. În acest context este vorba nu numai despre vaccinarea obligatorie contra variolei, ci şi cea contra pojarului, poliomielitei, oreionului sau rubeolei. În Germania comunistă lista vaccinărilor a fost cu mult mai largă decît în RFG, cuprinzînd şi injecţiile obligatorii preventive pentru boli ca tetanosul, difteria şi tuberculoza.

În anii 1970 s-a declanşat în Germania occidentală o amplă discuţie privind dreptul la autodeterminare a fiinţei umane. Controversele între taberele pro- şi contra vaccinărilor au fost impregnate de argumente ideologice, politice şi religioase. În acest context, argumentele medicale au jucat mai degrabă un rol secundar, faţă de cele invocate de fundamentaliştii din tabăra religioasă sau de către partizanii autodeterminării. În cele din urmă, în 1983 s-a renunţat în vest la obligativitatea vaccinărilor. Atunci s-a argumentat că în lumea occidentală şi în ţările civilizate bolile de copii contagioase ar fi dispărut. În consecinţă, ar fi dispărut şi pericolul izbucnirii unor epidemii. (În Germania, de exemplu, ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în 1990)

În vederea prevenirii apariţiei unor boli şi a unor epidemii, în Germania federală s-a trecut după 1983 la un larg sistem informaţional, organizat de către Centrul Federal de Educaţie pentru Sănătate (BZgA) - cu sediul la Köln. Centrul este, practic, un oficiu al Ministerului Sănătăţii şi se adresează cetăţenilor prin recomandări, multiplicate, în primul rînd, prin intermediul medicilor – dar şi prin metode clasice şi electronice de răspîndire a informaţiilor (pliante, broşuri etc.). În pofida faptului că în Germania nu mai există obligativitatea vaccinării, se ştie că 90 la sută dintre copii sînt vaccinaţi contra unor boli infecto-contagioase ca difteria, tetanosul, tusea convulsivă sau poliomielita. Asta înaintea începerii şcolii. Deoarece în ultimii ani s-au îmbolnăvit în Germania tot mai mulţi tineri şi adulţi de rujeolă, din 2010 se recomandă vaccinarea unică pentru toate persoanele născute după 1970 care nu au fost vaccinate sau au fost vaccinate doar odată în copilărie.

După ce anul trecut a izbucnit la Berlin o epidemie de rujeolă, înregistrîndu-se şi o victimă, ministrul sănătăţii, creştin-democratul Hermann Gröhe, a introdus obligativitatea medicilor de a-şi informa pacienţii asupra riscurilor îmbolnăvirii. Totodată, medicii sînt obligaţi să recomande vaccinările. În decembrie 2015, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a mers şi mai departe, cerînd într-un document programatic reintroducerea vaccinărilor obligatorii pentru boli ca tetanosul, rujeola, poliomielita, tusea convulsivă, oreionul, rujeola şi rubeola. Propunerea creştin-democraţilor nu a fost legiferată şi probabil că nici nu s-ar bucura în parlament de o susţinere majoritară. În schimb, a fost emis un plan de acţiune guvernamental, care prevede eradicarea totală a unor boli ca rujeola şi rubeola - pînă-n anul 2020.

Obligativitatea vaccinării există în Germania doar pentru o singură categorie de cetăţeni. Şi anume pentru militarii din Bundeswehr. Militarii sînt obligaţi să se vaccineze contra tetanosului. În anumite situaţii, regulamentele militare, prevăd şi alte vaccinări.

1388