Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procurorii în cazul Burnei: experimente pe pacienți. Colegiul Medicilor la RFI: Așa progresa medicina

Colegiul Medicilor s-a autosesizat în cazul Burnei și a demarat propria investigație, anunță, la RFI, președintele Gheorghe Borcean. În paralel, în presă au apărut informații din rechizitoriul procurorilor: medicul ortoped ar fi mascat mita primită în contracte de donații, ar fi primit bonusuri precum vacanțe plătite de la o firmă care îi furniza proteze neomologate și ar fi operat pacienți pentru afecțiuni închipuite. În referatul procurorilor se menționează "experimente eșuate " și operații făcute doar de dragul de a expermienta. Colegiul Medicilor transmite însă că pe partea de practică medicală doctorul Burnei ar fi un pionier care a apelat la metode neconvenționale, în vremuri în care nu existau materialele de astăzi.

Ancheta internă, a Colegiului va dura ceva timp, precizează președintele Gheorghe Borcean. Până atunci însă medicul chirurg nu poate fi considerat vinovat a priori, susține președintele Colegiului Medicilor, care acuză presiuni asupra sistemului medical din România:

Gheorghe Borcean: În acel timp, în anii 1990, de când datează faptele, experimentele despre care este acuzat domnul profesor Burnei, în România nu se lucra cu acrilat. După știința mea, abia din anii 1998 – 2000 a început să se lucrezecu acrilat  la Foișorul de Foc la București, centru universitar de referință.

Reporter: În aceste condiții, cum se lucra înainte, dacă nu exista acest acrilat?

G.B: Fără el. Substituenții de os de natură sintetică, aceste cimenturi, sunt elemente folosite de ortopezi în ultimii 25 -30 de ani în lume, pentru a susbstitui o porțiune de os care lasă o scurtare sau un defect de os ce nu poate fi altfel umplut. În cazul de față era vorba despre alungirea unui membru inferior și despre distanțarea unui element osos față de alt element osos pentru a alungi membrul inferior care era scurtat prin displazia luxantă. În niciun caz ideea de a folosi un astfel de spacer osos , așa cum a folosit atunci domnul profesor Burnei nu este prohibită. La timpul acela, doctorul Burnei a fost un pionier în medicină. Nu faptul că a pus acel distanțier dintr-un material sintetic sau ciment acrilic a creat prejudiciu pacientei, ci însăși boala. Acest discurs despre o medicină experimentală pe om este fals raportat la acel timp. Atunci așa progresa medicina, așa se se făceau acele lucruri.

Rep: Vă rog să ne spuneți dacă este o practică obișnuită să se țină oase în frigider?

G.B: Eu nu am știință să existe așa ceva. Îi las pe cei care fac această acuzație să spună pentru ce s-au ținut acele oase. Sunt doar afirmații într-un dosar. Eu nu am cunoștință efectivă despre aceste lucruri.

Rep: Să fie clar, în ortopedie, în mod curent, nu se practică acest lucru? Nu se țin oase la rece...

G.B: Ba da. Se țin țesuturi, bucăți de os. Se păstrează la rece pentru a fi transplantate. Este la fel cum se ține și pielea. Dar nu ține de mine să judec, într-o discuție telefonică, condițiile în care au fost ținute acele oase. Nu știu exact ce s-a întâmplat acolo. Lucrurile par de nemaivăzut, de nemaiauzit. Așa par când sunt declarate în acest fel și preluate de ziare, de televiziuni și spune din gură în gură. Nu este chiar așa. Există practici care spun că în anumite condiții, organe și țesuturi mai puțin specializate se țin la frigider și se transpaltează. Și cu corneea se face același lucru. Nu vorbim despre creie sau inimă, ci despre astfel de țesuturi osoase.

Rep: Anchetatorii susțin că medicul Burnei folosea două categorii de proteze și dispozitive medicale. Unele erau omologate și asigurate din diferite surse și unele erau confecționate artizanal, special pentru medicul Burnei. Cum vine asta?

G.B: Vă dau un exemplu. Dumneavoastră vă puteți imagina că în urmă cu 30-40 de ani în România nu existau proteze de șold. Cineva, la Târgu Mureș s-a dus cu un model la un inginer care a putut să îi toarne dintr-un oțel inert proteze de șold. Le-a făcut la un atelier electro-mecanic și de turnătorie metalică. Primele proteze de șold făcute acolo au fost implantate. Nu erau altele. Acest lucru a fost o inovație în România. A salvat vieți, a pus oameni pe picioare, a pus proteze monopolare de șold făcute atunci. Același lucru se întâmplă în restul procedurilor. Dacă domnul doctor Burnei a fost inventiv, în condițiile în care nu existau acele device-uri de implantat este lăudabil pentru că s-a gândit să producă acele device-uri într-un atelier oarecare dintr-un anume material. Acest lucru face un medic pionier, un medic care gândește și care dorește să rezolve cu orice preț acel pacient. Altfel acesta nu beneficiază de ceva pentru că nu este inventat un dispozitiv pentru orice dimensiune, pentru orice curbură. A făcut acel lucru pentru a face un bine acelui om. Nimeni nu a făcut încă dovada că acel imnplant, produs sui generis, pentru acel pacient, pentru acea patologie a prejudiciat în vreun fel acel pacient. Modul în care aceste obiecte s-au folosit, în afara indicațiilor, este o chestuie pe care doctorul și-o asumă și va răspunde pentru ea. Dar nu este a priori vinovat pentru că a făcut acest lucru.

Rep: Dar tot doctorul își asumă și faptul că decide sau nu să facă un anumit tip de operație? În rechizitoriu, anchetatorii spun că au fost făcute operații care nu erau necesare sau erau chiar contraindicate în raport cu vârsta pacientului. A cui este decizia?

G.B: Medicina este o profesie liberală. Ea se face în baza conștiinței, a cunoașterii și a competenței acelui medic. El își asumă răspunderea pentru tipul de operație despre care își informează pacientul.

Rep: Trecând ușor pe un alt palier, dacă se dovedește că medicul Burnei ar fi obligat părinții copiilor pe care îi opera să cumpere proteze de la o firmă care îi dădea anumite beneficii, de exemplu îi plătea vacanțele în străinătate și deplasările la congrese,  există suspiciuni rezonabilă că o asemenea practică e des întâlnită în sistemul medical?

G.B: Nu neapărat. Ea este blamabilă. Există prevederi și în legea 95 și în codul deontologic care vorbesc despre acest lucru. Dacă se dovedește că ceea ce a luat de la acea firmă nu era indicat, nu trebuia și a luat-o doar ca să obțină beneficiul, atunci este o altă discuție.

Rep: Cum se poziționează Colegiul Medicilor astăzi? Faceți o anchetă proprie?

G.B: Colegiul teritorial, respectiv cel de la nivelul municipiului București s-a autosesizat în urma materialelor apărute în presa noastră și a început ancheta disciplinară împotriva membrului său, doctorul Gheorghe Burnei. Nu înseamnă că se va termina într-o săptămână sau două. Este o lucrare mare. Vor trebui cercetați experți în domeniu. Vor trebui adunate documentele medicale din acel timp, foile de observați, radiografii. Audiați martori. Vor trebui depuse probe în dosar în legătură cu toate acestea.

Rep: Procurorii nu v-au solicitat până acum un punct de vedere?

G.B: Procurorii nu ne solicită așa ceva. După cum ați văzut din materialele care au apărut în presă, procurorii sunt foarte pricepuți. Ei știu că a fost medicină experimentală. Procurorii știu toate lucrurile acestea. Dumnealor o să își urmeze calea. Când intimatul Burnei va ajunge în fața unui judecător și va fi judecat în fața rechizitoriului procurorilor, acel judecător, de bună seamă va cere o expertiză medico-legală de specialitate.

Rep: Mai devreme ați fost ironic la adresa procurorilor.

G.B: Nu. Deloc. Așa se vede din ceea ce apare în presă, că oamenii sunt pricepuți și că au o oarecare informație. Atunci merg pe acesată informație și fac actul de acuzare cu care îl vor duce în fața judecătorului pe colegul nostru.

Rep: Cât va dura ancheta dumneavoastră, a celor de la Colegiul Medicilor?

G.B: Este greu de spus. Trebuie adunate toate probele. Noi nu suntem atât de pricepuți. Noi trebuie să întrebam pe unul din aceeași specialitate și cu aceeași calificare ca doctorul Burnei. Noi avem mult de lucru în asemenea chestiuni. Trebuie să întrebăm multe elemente ca să știm dacă omul acesta a lucrat conform cu perceptele medicinii clasice și ale medicinii moderne sau dacă nu a lucrat conform cu acestea. Trebuie să știm dacă a avut vicii de cunoaștere a profesiei sale sau nu. Dacă a avut vicii în general sau numai în acel caz. Dacă a avut vicii de deontologie, de comunicare cu pacientul sau nu. Sunt multe lucruri pe care noi trebuie să le facem pas cu pas. Nu le putem face ex abrupto.

Rep: Domnule doctor, până la urmă sunt cazuri care influențează o percepție.

G.B: Lumea care vine din afară și care este obligată prin natura lucrurilor să se adreseze sistemului sanitar, este îndemnată să aibă grijă pentru că unul vă abuzează copilul, altul vă fură din buzunar, altul vă omoară, altul vă violează nevasta. Așa se crează percepția asupra sistemului sanitar. Nu înțeleg pentru ce și de ce se întâmplă acest lucru. Care este scopul acestei agresiuni din toate direcțiile împotriva sistemului sanitar?

Rep: Considerați că există un scop?

G.B: Presupun că da. Este greu de crezut că reforma sistemului sanitar este scopul acestei agresiuni. Sutele de mii de oameni care lucrează în sănătate pentru sănătatea celorlalte milioane de cetățeni ai patriei nu trebuie asociati sistemului. Sistemul nu este opera lor. Trebuie să reformăm sistemul. Cum îl reformăm? Prin privatizare? Aceasta nu este o reformă.

 

 

 

Ascultă AICI interviul acordat RFI de președintele Colegiului Medicilor:
14993