Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alexandru Ionescu, o stea a matematicii americane

La Princeton, una dintre cele mai prestigioase universități americane, Alexandru Ionescu este încă o dată la înălțime. Literalmente.  Biroul său se află la etajul șapte al celei mai înalte clădiri din oraș, Fine Hall, sediul facultății de matematică unde lucrează ca profesor din toamna anului 2010.

Princeton – spațiu paradisiac, ideal pentru efortul intens al minții - a jucat un rol crucial în cariera specialistului în analiză matematică și ecuații diferențiale, găzduindu-l între 1995 și 1999 ca masterand și doctorand, și încă un an pentru studii post-doctorale la renumitul INSTITUTE FOR ADVANCED STUDY, marele centru de cercetări fundamentale creat în 1930 și care numără printre membrii săi 31 de laureați ai premiului Nobel (printre care Albert Einstein) și 56 de medaliați Fields - cea mai importantă distincție a lumii matematice. 

Studiile post-doctorale le-a terminat în 2002 la MIT (un alt giuvaier al diademei academice americane),  unde-și încheiase,  în 1995, pe o bursă, și studiile universitare începute la facultatea de matematică a Universității din București.

Din 2002 și până-n 2010 a urcat toate treptele ierarhiei academice, de la asistent la profesor plin, la Universitatea Statului Wisconsin-Madison.

Pentru modelatorul de spații complicate, multi-dimensionale, pentru expertul în "ecuații de evoluție", poate cel mai important spațiu este cel formativ, nașterea și evoluția pasiunii pentru cunoaștere în România celui mai întunecat deceniu al ceaușismului, anii 1980, când sub îndrumarea unor dascăli excepționali a deprins tainele matematicii.

La Liceul de Informatică 1 din Bucuresti,  "pe lângă 1 Mai" a ajuns,  în ultimele trei clase (1989-1990-1991), sub oblăduirea profesorului Armand Martinov, să concureze la olimpiade internaționale. Printre colegii săi de clasă "încurajați să lucreze serios în matematică" s-au aflat Teodor Bănică și Patrick Popescu-Pampu (ambii astăzi matematicieni în Franta) și Sergiu Moroianu,  care a ales - lucru rar printre marile talente matematice ale acelor ani - să rămână în România.

Profesorul Alexandru Ionescu, înțelege, grație experienței sale cu ecuațiile de gravitație ("Einstein vacuum equations"), că spațiul și timpul sunt "ceva oarecum relativ", o îngemănare într-o "varietate de dimensiune patru".   Esența destinului său,  a dezrădăcinării care l-a definit și înălțat, se vede astfel, de la Princeton, într-o lumină nouă.

 

Toate articolele din rubrica Vocile Diasporei: http://www.rfi.ro/tag/vocile-diasporei

Ascultă povestea matematicianului Alexandru Ionescu
2400