Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului dezaprobă profanarea Sinagogii Neologe din oraș

sinagoga_cluj.jpg

Sinagoga Neologă din municipiul Cluj-Napoca este un lăcaș de cult mozaic, construit în perioada 1886-1887 în stil maur. Edificiul este cunoscut și sub denumirea de Templul Memorial al Deportaților Evrei.
Image source: 
ro.wikipedia.org

Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului dezaprobă gestul de profanare a Sinagogii Neologe din Cluj. Pe zidurile lăcaşului de cult, persoane necunoscute au scris, luni, mesaje prin care neagă Holocaustul. Sinagoga respectivă este şi un templu meomorial dedicat celor care au murit în lagărele naziste.Poliţia a deschis o cercetare penală pentru a-i descoperi pe autorii inscripţiilor.

Întregul scandal a început luni, atunci când pe pereţii sinagogii de pe strada Horea din Cluj-Napoca au apărut inscripţii care neagă existenţa Holocaustului şi desene ofensive, cum ar fi steaua lui David tăiată cu un x. Reprezentanţii comunităţii evreieşti au sesizat Poliţia, care a pornit o anchetă pentru a-i descoperi pe autorii inscripţiilor profanatoare. Scandalul a ajuns şi în presa internaţională, iar publicaţii precum Times of Israel au relatat despre acest caz.

Aceste inscripţii au indignat comunitatea clujeană. Printre cei care şi-au exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască şi au deplâns inscripţionarea pereţilor sinagogii se numără reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române.

Potrivit biroului de presă al Arhiepiscopiei Clujului, gestul de mâzgălire a Sinagogii din Cluj cu mesaje antisemite este considerat un „act de profanare“. „Clujul este o imagine în miniatură a Europei religioase. Aici trăiesc de secole ortodocşi, catolici, greco-catolici, reformaţi, unitarieni şi luterani, alături de evrei într-o bună convieţuire, fiind până astăzi un exemplu pentru întreaga Europă. De aceea nu putem rămâne indiferenţi la mesajele ce au murdărit un lăcaş sfânt şi au adus atingere nu doar comunităţii evreieşti, ci şi creştinilor, care respectă marea tradiţie religioasă iudaică şi mai ales imensa jertfă pe care evreii nevinovaţi au făcut-o în faţa extremismului şi a intoleranţei oarbe”, au transmis printr-un comunicat liderii comunităţii otrodoxe din Cluj.

Şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a luat poziţie în cazul actului de vandalism de la Cluj şi a reamintit faptul că, în urmă cu aproximativ două luni fapte similare s-au petrecut şi la Bucureşti, când au fost vandalizate 10 monumente funerare. Mai mult reprezentanţii Institutului Elie Wiesel avertizează că, potrivit unui studiu realizat recent, mesajele antisemite din presă şi din reţelele de socializare s-au înmulţit, în ultima perioadă şi că instituţiile statului trebuie să se sesizeze în aceste cazuri.

614