Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Teoroc despre Legea salarizării: De la 1 martie 2018 sănătatea ia totul. Restul poporului stă, unitar, la coadă

teoroc.jpg

Ștefan Teoroc, președintele Federației sindicale Publisind
Image source: 
Facebook / Ștefan Teoroc

Legea salarizării unitare a fost publicată în Monitorul Oficial. Va intra în vigoare de la 1 iulie , dar efectele reale se vor simți de abia de la începutul anului viitor. Toate majorările se vor face etapizat până în 2022.

Așadar, începând cu 1 ianuarie 2018, toți bugetarii vor primi o majorare de 25% față de nivelul indemnizațiilor din decembrie 2017. Prin excepție, salariile de bază ale medicilor și asistenților medicali ar crește de la 1 martie 2018 la nivelul stabilit pentru 2022, adică la nivelul maxim, iar cele din învățământ s-ar majora cu inca 20% față de nivelul acordat pentru februarie 2018.

Sindicatele au anunțat ca ar putea organiza proteste pe fondul decalărilor majorărilor salariale, informație confirmată și de Ștefan Teoroc, președintele Federației sindicale Publisind, care a explicat la RFI că vor urma o serie de procese în instanță,  dar și concedieri, cu precădere în administrația publică locală.

 

Reporter: Sunteți mulțumit de legea de salarizare unitară?

Ștefan Teoroc: Este o întrebare frontală, la care nu se poate răspunde în două cuvinte. Legea 153/2017, pe care o vom tot pomeni de acum, deja s-a publicat de azi noapte în Monitorul nr.492/28.06.2017. Această lege, pe care noi o numim greșit unitară, pe care, inspirat, cineva din comisa de muncă de la Camera Deputaților a denumit-o legea unitară a salarizării neunitare, este o lege cadru, care stabilește niște principii. Se va aplica etapizat în următorii cinci ani. Articolul 38, cel mai important, pe care îl vom tot discuta, stabilește aplicarea legii.

Momentan, începând cu intrarea în vigoare prin publicarea în Monitor, nu se întâmplă nimic. În realitate, în anul 2017, se întâmplă ceva, chiar dacă primele creșteri urmează să apară în 2018. Se întâmplă că sunt conservate, menajate, menținute salariile în plată până la nivelul lunii decembrie. Acesta este un lucru care se întâmplă, pentru că de la 1 ianuarie 2018, principiul deja consacrat în legislația de salarizare, conform căruia nimeni nu pierde, este eliminat. Prin urmare, de la 1 ianuarie 2018, dacă prin calculul prevăzut de lege, cineva avea în plată un salariu mai mare decât cel prevăzut pentru 2022 conform legii, păstrează în plată salariul din lege. Pierde tot ceea ce are în plus.

Legea, în sine, nu este un lucru rău. Probabil că era imposibil să o faci perfectă. Ea nu va reuși niciodată să mulțumească tot poporul bugetar. S-a pus accent pe sănătate. Am înțeles prioritățile de guvernare, poate prioritățile țării. De la 1 martie 2018 sănătatea ia totul. Beneficiază de aplicarea integrală a legii. Restul poporului stă unitar la coadă. De la 1 ianuarie 2018 tot poporul bugetar va primi 25% creștere și așteaptă aplicarea efectivă a legii începând cu 1 ianuarie 2019, etapizat în continuare.

Rep: Dumneavoastră veți sta și veți aștepta aceste majorări sau aveți de gând să faceți ceva? Sau vă resemnați?

Ș.T: Foarte probabil, pe alocuri, acolo unde doare vor fi generate mișcări sindicale. Cred că este important să spun  că de la 1 ianuarie 2019, pe lângă faptul că vom avea deja de un an în aplicare principiul conform căruia cineva poate să și piardă prin aplicarea legii, nu mai știm exact ce se va aplica și cum, întrucât se condiționează de legea bugetului de stat. Este necesar să se stabilească exact creșterea prin legea bugetului de stat și cum se aplică ea. Încă nu știm. Este legislație subsecventă și sunt norme de aplicare. Este insuficient ca uitându-ne acum în lege să ne dăm seama care vor fi efectele din toată perioada de implementare. În mod cert va durea foarte mult pe partea de administrație locală. Nu în toată administrația locală. Începând cu intrarea în vigoare, nu mai există norme de salarizare în administrația locală. Este la latitudinea consiliilor județene și ale coordonatorilor de credite, adică cei din subordine, până la ultimul nivel de ordonator, să stabilească salariile lunare, cu consultarea sindicatelor reprezentative la nivel de unitate. Această consultare nu este o negociere. În realitate, sindicatele intră puțin mai mult în joc. Pe alocuri suntem sceptici pentru că această prevedere este generatoare de disponibilizări atunci când bugetul nu va fi suficient să acopere pretențiile de salarizare ale personalului sau atât cât crede angajatorul că poate să dea. El are la dispoziție posibilitatea să disponibilizeze ca să menajeze bugetul.

Rep: Vă temeți de disponibilizări?

Ș.T: Evident. Cel puțin în administrația publică locală sunt oarecum previzibile și se vor materializa. Nu cred că va fi un exod al salariaților din sectorul public și un set de disponibilizări masive, dar vor apărea. De exemplu, consiliile județene, sau localitățile mai fericite, unde bugetul este consistent și unde negocierile cu sindicatele vor putea genera salarii mulțumitoare, consistente, care vor ține oamenii mulțumiți la seviciu. Dar vor fi și locuri unde nu se va întâmpla asta.

Rep: A fost o surpriză gestul Președintelui de a promulga legea? V-ați fi așteptat să o retrimită Parlamentului?

Ș.T: Nu. Am avut curiozitatea să văd ce va face cu legea 115 și cu celelalte. Este un set întreg de legi prin care au fost aprobate ordonanțe în ultima perioadă. Legea 115 genera niște creșteri salariale în sectorul de apărare națională. Nu a fost adoptată de mult. Am văzut o postare pe Facebook a Ministrului Muncii din acel moment (și de acum), care spunea că legea va fi respinsă de la promulgare și va veni cu observații în Parlament. A fost aprobată. Am fost aproape convins că Președintele Iohannis va aproba și legea cadru, întrucât nu văd ce griji poate să aibă. Singura grijă care poate fi aruncată pe masă este cea a bugetului. Dar legea este destul de inteligent făcută. Se spune că în spatele ei este tot mâna domnului Vâlcov. Nu că ar fi ceva rău neapărat. Legea are niște supape destul de inteligente, plasate acolo atât cât să ne poată irita pe noi ca sindicaliști atunci când bănuții nu vor mai fi suficienți. Este o lege aprobată de puterea legislativă, care lasă butoanele în sfera puterii executive. Nu se vor plătii banii decât în limita alocațiilor. Chiar dacă bugetul, sub fomă de lege, este aprobat de Parlament, modul în care este structurat  și organizat este decis de executiv. Mai sunt și alte supape în lege care pot fi activate în momentul în care bănuții nu vor fi suficienți. Suprapus peste asta, noua fiscalizare, care cel puțin teoretic crește presiunea pe venitul net, ne-a făcut să întrebăm, inclusiv la nivelul camerelor Parlamentului, cum este văzută coliziunea dintre noul cod fiscal și legea cadru de salarizare. Deși nu are acoperire, răspunsul a fost că angajatorii vor avea grijă să crească suficient bruturile cât să nu afecteze neturile. În realitate, știm că se poate întâmpla și invers.

Rep: Cum vedeți colaborarea cu noul guvern?

Ș.T: Cel puțin pe părțile care ne interesează foarte mult, colaborarea dintre sindicate și Guvern se produce, în special prin miniștrii de resort și ministrul muncii. Nu văd mari modificări. Nu știu ce să fie dramatic schimbat la acest nivel, nici pe la interne, nici pe la justiție, pe unde avem sindicate. Ministrul Muncii este același. În principiu, colaborarea este aceeași ca și până acum. Nu am avut o colaborare rea. Este evident că se putea mai mult. O spun și ei, o spunem și noi. Iarăși este evident că vor fi mișcări sociale. Este evident și că va fi o pleiadă de procese în instanță, care pleacă de la aplicarea legii ce trebuie setată prin norme subsecvente. Este departe de a se fi liniștit lucrurile. Este departe de a se fi oprit toată degringolada pe salarizare. Acum începe o nouă eră.

Ștefan Teoroc, liderul Federației sindicale Publisind, despre legea salarizării unitare
2285